My life

Era o vreme în care nu trecea o zi fără să scriu pe blog. ”Dădeam raportul” aici despre mai toate lucrurile pe care le făceam/vedeam/gândeam. Citeam ce scriau ceilalți bloggeri pe care îi urmăream, ne comentam reciproc. Era amuzant. Acum, cu atâtea rețele de socializare, acțiunea s-a mutat pe alte platforme. A trecut aproape un an de când nu am mai scris aici. În 2021 nu am scris nimic, zero barat.  În ultimele luni am scris totuși, am revenit în presă, după 22 de ani, mai ceva ca personajul lui Dumas. Nu mi-e tot timpul ușor să scriu, să zicem că nu e ca mersul pe bicicletă.  Ce scriu acum gândesc de ceva vreme, nu îmi place că am pus un titlu în limba engleză, încerc să le evit, părea mai potrivit totuși cu postarea, mai ales că este vorba (și) de melodia lui Bregovic. Îmi plac foarte multe genuri muzicale, extrem de diferite, ascult din nou muzică zilnic, îmi face bine. Luna trecută, ploua gen toamnă târzie. Și mi-am adus aminte de melodia aceasta, parte din coloana sonoră ...

Mi se întâmplă multe lucruri și foarte rar apuc să le și scriu așa că postarea de astăzi va fi un amestec, nu în ordine cronologică, nu în ordinea importanței, doar gânduri. Deja fac o paranteză pentru a vă spune că una dintre principalele piedici ale unei meditații reușite este tocmai aceasta: cum să fac să blochez cele șaptesutecincizecișisapte de gânduri simultane din tărtăcuța proprietate personală?! Greu așa! Motiv pentru care nu meditez deși am înțeles că ajută foarte mult spre extraordinar! Gândul 757: unul dintre prietenii mei a postat zilele trecute un videoclip Rammstein, Ohne Dich . Am stat să îl văd, cu imagini din filmul Stalingrad . Dureros, greu de privit, mutilare și moarte peste tot. În timp ce îl urmăream, mă gândeam la bunicul meu, căzut prizonier în prima bătălie la care a participat, la Cotul Donului, acum 77 de ani. Mă gândeam câți morți a văzut, cum a supraviețuit și cum a rămas un om normal după toate astea. Am mai povestit aici despre el și despre Mami, b...

Nu cred că a existat vreo perioadă în viața mea în care să am inhibiții. Am fost genul acela de copil căruia îi turuie gura și care folosește drumul cu trenul de la Sibiu la București pentru un mini-show personal cu ce mai știe să cânte/recite etc. Puțin mai mare, aveam alte recitaluri, împreună cu verișoara mea, evoluam pe terasa de ciment din curtea bunicilor cântând de mama focului la capetele de plastic ale corzii.  Mi-a plăcut să cânt, să dansez și să ascult muzică de când mă știu. Găseam încurajare la tatăl meu, modelul meu în toate, până și în trăitul muzicii și dansatul pe indiferent ce gen muzical astfel încât nicio mișcare, indiferent cât de fantezistă ar fi, să nu iasă din ritmul sau ritmurile melodiei. Foarte greu rezist pe un scaun atunci când ascult melodii care să îmi placă. Pe cei de la Proconsul i-am apreciat încă de la începuturile lor muzicale, în 1999. Deși nu urmăream constant matinalurile ProTv, am nimerit unul în care au fost invitați să cânte una ...

Titlul cred că este mai dramatic decât conținutul, m-am lăsat atinsă de un fel de mentalitate tabloidă. Cred că mi-au plăcut întotdeauna ciorapii mai altfel. Am avut norocul că mama lucra în comerțul cu textile și încălțăminte, ce ajungea în Sibiu în domeniu în vremea lui Ceaușescu și o bună perioadă după aceea, trecea pe la ea. Și pe la mine. Am iubit ciorapii Adesgo, unele perechi, negri, groși, m-au ținut ani de zile. La fel, ciorapii cu adeziv (mai jos sunt unii dintre cei pe care îi purtam în facultate). Dacă cu ani în urmă erau foarte folosiți ciorapii de mătase, cu portjartier (eu n-am prins perioada asta), cei cu adeziv mi se par o super invenție. Întotdeauna m-am simțit extraordinar purtându-i, e senzația aceea că ascunzi ceva, chiar dacă ei par cuminți așa cum se văd de sub fustă, mulți dintre ai mei sunt groși, opaci, de 50 - 60 deni și îi port și iarna. Crivățul de rigoare e compensat de căldura sufletească. Dacă vă uitați la poza de mai jos, ea surprinde această ”pl...

În dimineața asta mi se pare tot mai improbabil să avem parte de un "Crăciun alb". Nu urmăresc prognozele meteo așa că nu știu care sînt șansele să mă înșel. Știu că am avut puțină zăpadă în noiembrie dar acum ar fi vremea ei. Mi-e dor de zăpadă, de stat în casă și privit afară cum ninge și de ascultat melodii vechi. Sărbători așa cum vă doriți!

După reușita concertului similar de anul trecut, e clar că lumea a venit ”la sigur” în Piața Mare ieri seară, așteptînd un concert care să impresioneze și așa a și fost! Îmi pare rău că nu l-am văzut integral, Radu Nechifor a reușit din nou să aducă alături de el pe scenă profesioniști ai unor genuri muzicale diferite și să îi unească cu ajutorul naiului. Spuneam că nu am văzut tot dar pot spune ce mi-a plăcut cel mai mult din ce am văzut. Nu mă așteptam la piesa aleasă de Ozana Barabancea așa că mi-au dat pur și simplu lacrimile la un moment dat datorită forței interpretării și minunăției de melodii alese. Pentru cei care nu o știu în varianta originală, o găsiți mai jos, rămîne interpretarea mea favorită a piesei. Căutînd-o pentru a o putea distribui aici am avut surpriza să văd că există și varianta Adrian Minune. Surprinzătoare căile... Revenind la concert, mi-a plăcut mult și armonizarea cu grupul Acapella, i-am prins în două momente diferite, cel de-al doilea m-a bucura...

Sînt mai bine de doi ani de cînd deveneam utilizator Zonga, datorită invitației primite de la Tudor . După primele zile în care am ascultat ceva mai multă muzică pe site-ul respectiv, nu l-am mai accesat. Ieri m-a distrat teribil mail-ul primit de la ei. Nu de 3 luni ci probabil de 1 an și trei luni n-am mai folosit contul. Îmi dau seama acum că sînt atît de importantă pentru ei încît să ”stea cu inima cît un purice” din cauza asta. Sper că vor scăpa de problemele cardiace dacă au văzut că mai exist. Cu toți greierii care se aud prin preajmă... Măcar ăia se aud, că melodiile de pe site-ul respectiv nu prea... o fi computerul meu prea obosit!

Nu am schimbat culoarea mea preferată, rămîne verdele dar, dacă tot sîntem în sezonul ăsta de aproapeiarnătoamnătîrzieprimăvarătimpurie, m-am gîndit că n-ar strica să fie ceva mai vibrant, vorba mea mai veche: pune și puțin roșu în verdele meu! Profit de ocazie pentru a vă spune că dezvolt o dependență pentru lalelele de la Lidl. Sînt 7, la 9,99, adică super rezonabil și mai țin și aproape o săptămînă (bineînțeles că aici intervine și ochiul meu care știe să le aleagă). Iar cele roșii au și un ușor parfum, destul cît să se simtă în hol și să-mi aducă aminte că nu mai e chiar așa mult și vor înflori cele de la mine din grădină. Pînă să înflorească lalelele, gutuiul japonez nu mai are răbdare, poza de mai jos am făcut-o în această după-amiază. Am văzut și ceva semne la forsythia dar mult mai timide. Plus că nu se încadrau temei alese.  Și ceva de ascultat... roșu! Daniel Merriweather - Red Asculta mai multe audio diverse

Se pare că ieri trebuia (din nou) să se sfîrșească lumea . De data asta, potrivit mitologiei nordice, era ceva cu pămîntul despărțit în două și cu lighioane subterane năvălind de acolo.  Am scăpat și de data asta, sînt curioasă ce mai urmează. Și dacă tot sîntem cu mintea în spațiul vickingilor, să vă spun că datorită testelor tîmpițele de pe Kudika mai învăț din cînd în cînd ceva sau mai cercetez pe google să văd ce spune. Așa a fost după ce am aflat că numele meu este Skadi, ”o zeiță cu totul aparte în mitologia nordică... o femeie extraordinar de frumoasă din neamul uriașilor...” Nu sună rău, mai puțin faptul că aș trăi izolată în creierul munților, parcă nu mă văd așa. Skadi este o zeiță asociată vînătorii cu arcul, schiatului, iernii și munților. Cred că mi-am ratat cariera, iarna asta n-am schiat nici măcar o singură dată, cu arcul trag minunat de pe lîngă iar iarna nu pot spune că ar fi anotimpul meu favorit. Doar munții îmi plac. Mult. Ceva să meargă cu ziua de dup...

Habar n-am cum am ajuns să visez melodia asta vineri spre sîmbătă, nu am mai ascultat-o de multă vreme. Sigur, îmi place foarte mult, este înregistrată pe una dintre zecile de casete audio rămase de la tatăl meu, îmi aduc aminte că o ascultam frecvent în copilărie. Oricum, m-am trezit cu o stare de bine, probabil și pentru faptul că narcisista din mine a primit atenție în vis. Se făcea că eram în Piața Mare a Sibiului, într-o combinație din aceea posibilă doar în spațiul oniric, piața era și super-market iar pe mine mă apucase fredonatul, destul de tare al acestei melodii. Una dintre vînzătoare m-a auzit, cred că i-a plăcut pentru că a cuplat un sistem de microfoane și mă puteam auzi în tot magazinul aka piața. Regretul meu este mutilarea gravă a limbii franceze. Bănuiala mea este că subconștientul meu a făcut conexiunile cu spectacolul de karaoke în aer liber , din Piața Mică, la care am participat acum trei ani (am găsit și clip video de atunci , unde apar cîntînd Supergirl). ( ...

Îmi trimisese ieri pe fb Honey link la o melodie pe care am ascultat-o doar astăzi, de la Alicia Keys (Brand New Me). Mi-a plăcut și am vrut să o reascult dar în loc să dau replay am dat click pe una dintre sugestiile youtube și am ascultat asta: Nu am auzit despre tanti, nu știu ce mai cîntă dar deja ascult a treia oară melodia... Mă gîndesc să mai încerc și altele de la ea. Fotografia este pentru că sînt într-o dispoziție green... și pentru că unul dintre piticii mei de zilele astea este cum să adun soc pentru ceai printre turele de ploaie. Oare mi s-o fi făcut socata?

Cu ceva (mai multă) vreme în urmă am primit o leapșă de la raftul cu FILME , anume să dau exemple de videoclipuri în care apar actori (normal că v-ați dat seama din titlu, dar am simțit nevoia să mă repet). Sper să vă placă selecția mea, este una sumară, am inclus și clipurile respective: 1. Halle Berry în Behind Blue Eyes (Limp Bizkit): 2. Robert Downey Jr. în I Want Love (Elton John): 3. Angelina Jolie în Anybody Seen My Baby (Rolling Stones): 4 și 5. Hugh Laurie (Dr. House) și John Malkovich , primul aproape de nerecunoscut în Walking on Broken Glass (Annie Lennox): P.S. Dau leapșa mai departe oricui i se pare tentantă ideea! 

Nu mă pot abţine să nu dau mai departe recomandarea lui Miju , de fapt un pasaj dintr- un articol din Dilema Veche : "Autorii celebrului  Oxford English Dictionary  au desemnat drept cuvîntul anului 2012 termenul „omnishables“ (o situaţie prost gestionată, în care s-au comis gafe şi erori). Alte cuvinte foarte folosite anul trecut şi care ar putea fi incluse în dicţionar sînt „dumbphone“ (telefon dotat doar cu funcţiile de bază pentru convorbire şi sms), „flexitarian“ (vegetarian care mai gustă şi carne) şi „sillage“ (efectul parfumului lăsat în urma trecerii unei persoane). ( M. C. )" Ca să mă adaptez trend -ului ar trebui să vă povestesc că anul trecut m-am regăsit şi în omnishables , din care am ieşit întreagă în părţile esenţiale, că prefer să folosesc în continuare dumbphone -urile mele, nu mă tentează statutul de flexitarian iar sillage -ul meu a fost resimţit de unii-alţii, după cum vă povesteam de curînd. ( sursa foto )

Știam că va cînta pe coloana sonoră a următorului film din seria 007. Eram curioasă cînd/ce/cum, mai ales că nu mai auzisem de ceva vreme piese noi de la ea. Am fost a 302-a persoană care ascultă melodia pe youtube (pentru că primesc notificare pe mail atunci cînd sînt postate clipuri noi). Îmi place:

Datorită Mariei am văzut și eu astăzi vreo douăzeci de minute din emisiunea mai sus menționată. Pentru ea, normal! Întîiaș dată pentru prima oară! Am văzut că a pus pe fațăcarte că va fi la tv, la 20:15, și era o poză cu un juriu și mai multe comentarii dedesubt, niciunul care să mă lămurească despre ce emisiune și ce post de televiziune este vorba. Noroc că am vorbit la telefon cu o prietenă bună, ea mi-a zis că se uită la Vocea României, eu m-am gîndit să o întreb unde e un juriu unde să fie și Smiley, că pe el îl recunoscusem în poza de pe fb, că era mică... Na, am aflat de la ea că da, aia e emisiunea în care va cînta Maria, mi-a spus și postul de televiziune, urc la tv... țeapă! Copiii se uitau la desene, nu găsim telecomanda și fără aia nu putem porni televizorul din camera lui Radu. Li se termină desenele, eu disperată îl întreb pe Radu pe care canal e ProTv-ul... pe 72!!! Ce puii mei face acolo nu știu, că pe primele canale am doar ce ne interesează, adică desenele animat...

Soundgarden - Black hole sun Asculta mai multe audio rock

Cred că nu sînt singura pe care o "pălește" din senin cîte o melodie din trecut, fără o legătură aparentă cu nimic. N-am mai ascultat Roxette de multă vreme, poate m-a inspirat faptul că au concertat de curînd la Cluj și da, mi-ar fi plăcut să merg, poate a treia oară cînd vor veni în România. "I'm spending my time Watching the sun go down... " Se potrivesc versurile astea cu apusul fotografiat ieri. Roxette - Spending My Time Asculta mai multe audio diverse

N-am avut niciodată pretenția de a fi o femeie cochetă, cred că aș fi coșmarul companiilor de cosmetice. Probabil folosesc cu o frecvență bilunară o cremă de față (foarte bună de altfel, de la Yves Rocher), ceva gloss de buze, manichiura și pedichiura care constă în tăierea unghiilor cu cleștele și în cazuri excepționale, pilirea lor. La pedichiură într-un salon am fost o singură dată, ca să vedeți cît sînt de eficientă și atunci m-am dus cu încălțăminte închisă în față, n-am avut răbdare să aștept să se usuce bine, o parte din aspectul french a rămas în interiorul saboților! După aceste informații retrospective, știrea zilei, de ce cred eu că se pregătește ceva? Pentru că am făcut cascadorii montane și am supraviețuit! Și pentru că, săptămîna trecută, de bună voie și nesilită decît de entuziasmul că am primit ceva nou aka ojă bleu de la nașa mea, mi-am vopsit unghiile degetelor de la picioare și încă stau și mă uit la ele de parcă nu mi-ar aparține! Evident că operațiunea cu pri...

Azi am ascultat prima oară sau cel puțin astăzi am remarcat în premieră melodia lui Goran Bregovic, Underground Tango. Mi se pare că se potrivește cu demisolul meu, cu fulgerele care se vedeau mai devreme, cu ploaia asta care se străduiește să ajungă o dată la ceea ce îmi doresc eu... inutil de spus că nici ea nici eu nu reușim! Dz șomează, nici urmă de furtună și de ploaie torențială! (am modificat fotografia de mai jos, i-am mărit saturația în Picasa, nu știu de ce, era frumoasă și în forma originală) În caz că aveți chef, poate vă molipsiți și voi de promisiunile din piesa asta: Goran Bregović - ''Music for films'' - ''Underground tango'' Asculta mai multe audio diverse

Mă bucur că m-am luminat suficient cît să dau căutare pe google: playlist guerilla, în speranța că voi găsi acolo melodia pe care se întîmplă să o mai ascult în mașină, la radio și care îmi place foarte mult. Pentru că nu înțelesesem nicicum cine o cîntă sau nu prinsesem suficiente versuri (mi se par greu inteligibile) pentru a căuta după ele. După ce am dat play la mai mult de jumătate din playlist , am dat și de ceea ce căutam. Adică Major Lazer feat Amber of Dirty Projectors - Get Free! Pariu că n-o să țin minte veci cum se numesc cei care cîntă, poate reușiți voi!