My life

După cum știți mare parte dintre voi, cu cei care nu știți, nu mă mai joc, pe motive de invidie exagerată, la noi plouă... și plouă... și plouă... și cînd nu plouă dă cu gheață... și iar plouă... și, în caz că nu vă e foarte clar, PLOUĂ!!! Mda, l-am rugat pe Dz să nu mai stropească, că mi s-a strepezit și ultimul neuron de la atîta apă și s-a gîndit că se destrepezește cu gheață! Îi fac pîrtie prin curte! Oare v-am spus că mi-e și frig? Fooooaaarteeee frig? Că la mine în casă sînt 16 - 17 grade? Pe motiv de inspirație maximă ce m-a cuprins înainte de Paști să îl chem pe Cipi să dau jos termostatul ăla despre care v-am povestit astă iarnă că n-are nici o treabă, că e folositor doar pe post de ceas și termometru de cameră? Ei și de atunci, cînd era cald, eu n-am ajuns cu el la service și tot de atunci centrala mea poate să facă doar apă caldă dar căldură nema pe motiv că nu se mai fac nușce contacte? În concluzie sînt a mai conservată la frig care se există! Bineînțeles, împ

Stau și mă gîndesc uitîndu-mă în urmă că mai mult de jumătate din viața mea a fost marcată într-un anumit moment al anului de Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS, ca să fie mai ușor). Eram deja pasionată de teatru și un abonat la spectacolele acestuia atunci cînd am auzit de prima ediție a Festivalului. Îmi făcusem un obicei din a căuta doritori și a distribui bilete la teatru în liceu. Nu puteam lipsi așa că, deși la prima ediție nu am făcut parte din echipa de voluntari, am fost unul dintre spectatori. O parte dintre voi cred că își aduc aminte nebunia începutului, erau zeci, sute de oameni, la intrarea Teatrului Național Radu Stanca (TNRS). Pentru că accesul era atunci gratuit, tot ce conta era să ai ecusonul potrivit sau pe cineva care să îți faciliteze accesul în sală sau pur și simplu să fii printre norocoșii din fața ușii care apucau să intre. Știu că pentru invitații străini, frenezia asta și foamea publicului sibian de spectacole, au fost o surpriză. Am

Îmi trimisese ieri pe fb Honey link la o melodie pe care am ascultat-o doar astăzi, de la Alicia Keys (Brand New Me). Mi-a plăcut și am vrut să o reascult dar în loc să dau replay am dat click pe una dintre sugestiile youtube și am ascultat asta: Nu am auzit despre tanti, nu știu ce mai cîntă dar deja ascult a treia oară melodia... Mă gîndesc să mai încerc și altele de la ea. Fotografia este pentru că sînt într-o dispoziție green... și pentru că unul dintre piticii mei de zilele astea este cum să adun soc pentru ceai printre turele de ploaie. Oare mi s-o fi făcut socata?

Din ciclul ”unde dai și unde crapă”, ce are în comun căutarea mea cu sugestiile site-ului?

Ziceam că, dacă tot toarnă în reprize cu găleata afară, n-ar strica să vă tentez/fac în ciudă cu ce am fost suficient de perspicace ieri să adun din grădină! Erau destul de multe roșii și coapte și au mers tare bine cu înghețata de ciocolată! Pot să mă laud că operațiunea mea de transplantare a câtorva plante de la Rîul Sadului a fost un succes, s-au înmulțit și mă bucură în fiecare an cu frăguțe proaspete, măcar așa, de gust!

Credit foto: Iulia Dumitru Credit foto: Bogdan Duminciuc   Și nu singură! La invitația Ioanei (de la Biciclete Cochete sau ciclism.ro), am împodobit-o ieri frumos pe Cora (cu bujori, clematită și lămîiță), m-am îmbrăcat în verde, tema de anul acesta a Huet.Urban , și am pedalat veselă spre Piața Huet, locul întîlnirii. Pentru ce? Pentru filmarea unui film promoțional al festivalului și mai ales al celei de-a doua ediții Skirt Bike Sibiu, ce va avea loc în data de 2 iunie 2013, orele 12:00, cu plecarea din locația amintită. Trebuie să vă spun că se uita lumea cumva intrigată la mine la țară plus pe Alba Iulia, cum defilam eu tot o floare și o rochie ridicată de vînt pe bicicletă. În piață, ne-am adunat 9 înfloricite, cățelușa Eve, 3 fotografi și un factotum (regizor/cameraman/asistent), aka Brylu , ce ne-a dirijat la filmări: ”acum veniți pe aici! acum pe raza asta de soare! acum mai repede! acum mai încet! vă opriți acolo! treceți cît mai aproape de mine! ocoliți cana

V-am cerut ajutorul și ați fost aproape de mine și de cauza pentru care m-am mobilizat. Vă mulțumesc pentru asta, vă aduc aminte că încă se mai pot face donații prin intermediul formularului de pe site-ul Family Olympics , acolo găsiți și programul următoarelor zile, vor mai fi probe de alergare și de executat flotări. Se mai pot completa formulare de susținere inclusiv pentru cei care am înotat ieri. În 24 mai, între orele 17:00 și 20:30, se va alerga pe Stadionul Municipal iar în 25 mai va fi proba de flotări și premierea participanților, în Parcul Sub Arini, între orele 10:00 și 19:00.  Cîte ceva despre cum a fost ieri, la bazinul Olimpia: - nu îmi mai aduc aminte să fi văzut apa din bazin atît de calmă cum era înainte de probe, am fost printre primii care au intrat în apă, senzația este de neprețuit! - n-am putut să nu fiu zuză ca de obicei, mi-a scăpat un șlap pe marginea bazinului, am alunecat, am făcut niște mișcări contorsioniste pentru a-mi recupera echilibrul ș

Celor care n-au evadat din Sibiu pe vremea asta frumoasă, le readuc aminte de evenimentul care începe astăzi: Family Olympics , destinat strîngerii de fonduri pentru micuții Temerari ce au supraviețuit cancerului. Voi înota astăzi pentru această cauză, la Bazinul Olimpia, voi merge de la orele 16:00. Vă aștept acolo! :)

Știu că am dispărut zilele astea ”ca... în ceață” dar vă rog să mă susțineți în încercarea de a strînge fonduri pentru o tabără dedicată copiilor ce au supraviețuit cancerului. Eu mă angajez să înot distanța a 15 bazine de 50 m în 30 de minute, duminică, 19 mai 2013, la bazinul Olimpia, voi puteți să contri buiți cu o sumă între 1 leu și 15 lei/lungime de bazin înotată de mine (adică de la 15 lei în sus) sau cu o sumă fixă, stabilită de fiecare după posibilități. Detalii și formularul de susținere găsiți AICI .  Încă nu știu ora exactă, promit să vă anunț, mi-ar plăcea o galerie în tribunele bazinului, duminică, nu doar pentru mine ci și pentru încurajarea micilor supraviețuitori, să vadă că ne pasă! Acolo se vor putea face și donațiile, direct, pentru cei care vreți să ocoliți transferul bancar.

Mama i-a cumpărat lui Radu ”pantofi de slăbit”. Care arată ca niște pantofi sport supradimensionați și cumva teșiți de se poate legăna copilul pe ei. Copilul are colăcei de mai mare dragul. Nu știu dacă pantofii ăștia funcționează și mai ales nu cred că funcționează dacă ”decît” stai încălțat cu ei. Azi am aflat (de la Kudika citire) că îngerul meu păzitor (și al celorlalți născuți în luna mai) se numește Haziel, îngerul compasiunii. Îi mulțumesc anticipat că are grijă de mine cum a avut azi cînd era să mă joc puțin cam aproape de capota unui taxi. Am parcat în capătul lui Bieltz, în parcarea dintre cele două sensuri, am fost la farmacie, la întoarcere m-am postat cuminte în dreptul trecerii de pietoni. Apare o tanti, mă vede, oprește mașina, mă lasă să trec. Eu m-am gîndit ce tanti drăguță și m-am grăbit să traversez să nu o las să aștepte prea mult. Repet, pe trecerea de pietoni! Aici vine faza tare... că la fel de grăbit să traverseze pe trecere era un taxi, care făcuse stînga