My life

Am trecut de zeci de ori prin zonă dar, doar săptămâna aceasta mi-a "sărit" în ochi modul în care conaţionalii noştri au personalizat postul acesta electric (sau ce-o fi el, electric) din dreptul Primăriei. Mi-a plăcut foarte mult aşa că am scos rapid mobilul pentru a-i face câteva poze. Ca să vedeţi că nimic nu este întâmplător, a doua zi am găsit printre ofertele stock-buster de pe un site de la noi frigiderul de mai jos (la un preţ de "doar" 3000 şi un pic de lei zilele acestea). M-a surprins coincidenţa, poate pentru unii sunt lucruri vechi, am vrut să vi le arăt şi vouă.

La un moment dat a vrut și Arin blogul lui , are două postări pe el. Am ezitat acum dacă să postez proiectul lui pe blogul meu sau acolo. Până la urmă am ales blogul meu pentru că și dacă aș fi postat eu pe blogul lui, tot n-ar fi însemnat că se ocupă el. Sunt extrem de mândră de ce a făcut, avea de realizat un proiect pentru biologie, ceva din obiecte reciclate. Nu știam ce face, până la urmă, a decis să nu se complice și a ales cartonul, făcând acest suport de creioane din niște coperți ale unui caiet vechi.  Chiar dacă nu este nemaipomenit de finisat mi-a plăcut pentru stilul arhitectural și mă gândesc că, poate nu se gândește chiar aiurea de când era prin școala primară să dea la Arhitectură. Știu că are talent dar rămâne de văzut în ce măsură se va mobiliza pentru studiu aprofundat în domeniu.

Cînd Ea redecorează rezultă așa ceva. Sînt convinsă că nu sînt singura care adună magneți pe frigider (cumpărați sau primiți). Sînt aproape sigură că sînt unica ce are magneți pe mașina de spălat rufe. Îi vede pe frigider cînd mănîncă în scaunul ei. Cîteodată mi-i cere. I-am spus pe care i-i pot da și pe care nu. Pe considerente de rezistență la șocuri. I-a învățat. Alaltăieri i-a cerut lui Arin exact magneții la care știa că are acces. După ce i-a "culcat" înveliți cu ce a găsit mai potrivit (o eșarfă, un fular și mănușa de prosop din baie), a decis că au dormit destul și că trebuie să îi aranjeze cum știe ea mai bine. Lipsesc cîțiva, sigur îi găsesc pe sub vreo mobilă. La ceilalți mă uit cînd sînt în baie, cred că e chiar mai practic așa, am mai mult timp să îmi aduc aminte pe unde am fost sau să îmi planific vacanțe virtuale (chiar dacă unii dintre ei nu au nici o legătură cu călătoriile).

Se pare că în ultimele săptămâni am o anumită înclinație pentru culoarea albastră. Ultimele achiziții se înscriu în această tendință. Inclusiv mood board-ul de mai sus! Nu știu cum să traduc în română acest termen, panou cu starea de spirit? Indiferent de traducere, am folosit pentru el: 1. mărgele din sticlă de Murano, cadou de la tatăl meu de acum poate douăzeci de ani, înainte ca sticla ”de Murano” made in China să invadeze Veneția. 2. detaliu al pernei Romanian Charm , cusută de mine, o găsiți în proaspăt deschisul magazin Sibiu - gifts, tours and crafts , în Piața Mică! 3. pantaloni scurți de pijama Oysho (+ detaliu), proaspăt achiziționați din orașul menționat. 4. cercei Gio Studio , cumpărați ieri de la tîrgul Eticheta Handmade din cafeneaua Marionette. 5. ciorapi Calzedonia și ghete Lumberjack , noroc cu reducerile de sfârșit de sezon din Italia!

Mă bucur că au reînceput proiecțiile Cinefidel . O dată la două săptămîni, vineri de la orele 19:00, duminică de la orele 16:00 și 18:00, la teatrul Gong, putem vedea altfel de filme. Vineri am vizionat Izvorul femeilor /La Source des Femmes, filmul regizorului de origine română, Radu Mihăileanu, nominalizat la Palme d'Or în 2011.  Citesc pe Wikipedia că impresiile despre acest film n-au fost integral pozitive și că ”Doinel Tronaru, critic Adevărul a comentat asupra lipsei de originalitate... Întotdeauna, nu e nimic mai mult decît ce se vede pe ecran. Adică, o serie de clișee despre Orientul Apropiat și Mijlociu, cu femei care cîntă un fel de hip-hop arăbesc, îmbrăcate în costume gen Fondul Plastic.” Mie una mi-a plăcut amestecul de comedie și dramă, mi-au plăcut și cîntecele din film și personajele și acțiunea care putea aparține mai mult documentarului, așa cum remarca D. Am plecat de acolo toți patru cu gura pînă la urechi. Dacă aveți ocazia, merită văzut! Pentru că se...

Cerul dimineții, în ziua plecării, știa el unde mergem, avea culorile asortate Vă spuneam în ultima postare că mă pregătesc de un drum la București pentru a participa la lansarea  Redd's Winter Collection. Asta după ce am comentat la postarea Dianei pe Redd's Shoe și am fost una dintre cititoarele Dianei care au însoțit-o la eveniment. A mai venit Dariana , celelalte două cîștigătoare neputînd participa. Pe scurt, despre ce a fost vorba: Ursus Breweries a lansat anul acesta, în iunie, berea Redd's cu aromă de merișoare (Cranberries), un produs ce se adresează în primul rînd femeilor. O bere light, fructată, testasem anterior varianta cu lămîie. Pentru a marca în plus evenimentul, au avut ideea lansării unei colecții de bijuterii,  din cristale Swarovski, inspirate de culorile specifice produsului. Acestea au fost create de către Florina Erimescu, în al său atelier Josephine . Bloggerițele ce scriu pentru blogul Redd's, au fost invitate să pro...

Îmi venii zilele astea să pun tradiționala deja coroniță din liane de glicină în bucătărie. Între timp coronița e alta, unde mai pui că am și băițuit-o, albă. Pe lîngă mai vechile globuri verzi am mai pus niște chestii la libera alegere și inspirație. Și pentru că eu știu de unde le-am luat dar nu știu nici pînă în ziua de astăzi ce sînt, uitați-vă bine la chestiile alea aproximativ sferice, maronii (aka gogoloaie), în care eu am făcut voodoo cu ace de gămălie și spuneți-mi și mie ce sînt! Later Edit: sînt naturale, culese de pe plajă. Idei, ceva?

Deși am vizitat și ieri tîrgul și astăzi mai devreme, doar acum am reușit să creez colajul de imagini și să vă spun două cuvinte despre a 12-a ediție ArtBoutique Sibiu . În primul rînd că dacă n-ați ajuns încă ar trebui să vă faceți timp pentru asta mîine, este deschis între orele 11:00 și 20:00. Sigur veți pleca cu ceva frumos de acolo, fie acest lucru doar imaginea atîtor lucruri meșterite cu drag și cu pasiune de către participanții la tîrg. În colajul de fotografii vedeți cîteva dintre recomandările mele: globuri, decorațiuni și accesorii de la Bicicletele Cochete , săpunurile Just Pure și bineînțeles cele Luthelo , bijuteriile Monikăi - alias Beejooz  și accesoriile și decorațiunile patchwork Arta Improbabilă . Ce vedeți în fotografia a doua din stînga jos, o minunăție în tehnica patchwork nu este de vînzare dar au multe alte lucruri acolo. Eu am fost pur și simplu uimită de măiestria și răbdarea cu care a fost realizată. Și, ca să îmi fac și mie puțină reclamă, Anda și...

Dacă nu ați ajuns la Uniqorner , tîrgul organizat de fetele-cochetele de la The Gossip Tree , nu e timpul pierdut, mai aveți toată seara și ziua de mîine. Și vă spun asta nu pentru că au acceptat să expună și obiectele create de mine. Ci pentru că e cald și bine acolo, prăjiturelele făcute de Reka sînt minunate, ceaiul e bun, oamenii deschiși să socializeze. Și găsești multe lucrușoare drăguțe, numai bune de luat acasă sau de dăruit de Sărbători. Fursecuri la borcan, turtă dulce, coronițe de brad, haine și accesorii călduroase, bijuterii mii! Plus, zecile de pinguini creați de Diana , special pentru acest tîrg. Deabia aștept să îi port pe ai mei, nu au pereche!

Stau și mă gîndesc la ce a trecut din ziua asta și nu știu să spun dacă mi-a mers mai mult bine sau mai mult rău. Că am bifat mare parte din agenda zilei dar mă simt oarecum debusolato-sfîrșită, cred că datorită faptului că am condus destul de mult azi prin minunatul nostru oraș cu minunatele (not) lui multe sensuri unice. La naiba și ce vreți voi că am vorbit tot singură șerpuind inutil pe străduțele din zona Dealului, Banatului. Ziceam eu mai demult că vocea tîrgului zice că sensul unic de pe Șaguna e cu dedicație pentru un nene benzinar, încep să cred că toată zona aia e dedicație pentru toți benzinarii, că faci kilometri de-a-n pixulea! Și nu mă doare că trebuie să las mașina la mama zmeului că nu găsesc loc de parcare, mă doare că am impresia că ar trebui să o las acasă ca să ajung mai repede și cu mai puțini nervi. Dacă tot se bucura Miju astăzi pentru mine că am asfalt să vă zic și eu! Da, am asfalt, mare, lat, lung, pînă la trei case în stînga mea, că acolo se termină strad...

Grafica de astăzi :) Sigur nu sînt singura căreia îi place fantezia celor care se ocupă cu design-ul paginii Google. V-am mai scris aici despre asta. Cîteodată nu mă pot abține să nu dau PrintScreen. Imaginea de astăzi este dedicată celor 107 ani de la apariția benzii desenate "Micuțul Nemo în Țara Visurilor", de Winsor McCay. Cu ocazia asta, mi-am amintit că mai am cîteva imagini tare drăguțe salvate și mă gîndesc să vi le arăt și vouă. Cred că puțină culoare nu strică zilei ăsteia mohorîte de luni: 15 iulie 2010 Cred că e din 10 iunie 2010 30 mai 2012

V-am povestit pe blog multe și mărunte despre mine, despre lumea văzută prin ochii mei, acum vă voi vorbi despre ce lucrez. De fapt cred că vă voi arăta mai mult și vă voi lăsa să descoperiți singuri. Începînd de azi, veți găsi pe blog o nouă pagină, de fapt un link adăugat în partea de sus, ce vă va conduce în blogul "de serviciu" .  Am folosit ca titlu al acestui post un citat dintr-un prieten, mi se pare că a surprins foarte bine ceea ce vă propun prin obiectele create sau prin spațiile amenajate de mine: un stil de viață! Cu multă culoare și cît mai multe elemente naturale!

În primul și-n primul rînd, mergem la Copacul bîrfitor sau copacul cu bîrfe sau cum vreți voi să traduceți drăguțul nume Gossip Tree! Cum urcați dinspre Orașul Vechi scările spre Piața Huet, înainte de WeinKeller găsiți micul și cochetul magazin cu lucruri altfel, create de tineri designeri. Mîine, de la 12 după amiaza la 12 noaptea, fetele cochetele au parte de reduceri de toamnă! Sales & the City! Nu numai atît, mai aveți și prăjituri din partea casei, ceai de la Tea Spot Cafe și super coktailuri oferite de Kleines Cafe ! După ce ne luăm hăinuțe și accesorii noi, fuga la Mall, să vedem sau revedem filmul lui Tudor Giurgiu, Despre oameni și melci . Eu l-am văzut în cadrul TIFF, merită, s-ar putea să găsiți ceva altfel cei care l-ați mai văzut pentru că, la proiecția din vară, regizorul spunea că filmul nu este încă în faza finală.  Despre oameni și melci va rula la intrarea în magazinul Altex, la Promenada Mall, de vineri 14 septembrie pînă joi 20 septembrie. Într...

Vă povesteam la un moment dat aici cum am ajuns să adopt numele de Orin atunci cînd zic eu că mă manifest oarecum artistic. Și blogul se încadrează în categoria asta pentru că scrisul nu este neapărat dare de seamă, pentru că mai strecor niște floricele și pitici. Între timp am găsit și un "artefact", adică o planșă din vremea liceului, dovadă că mă alesese deja numele ăsta în vis și semnam cu el crochiurile. Planșa pe care v-o arăt aici a fost expusă pe holul liceului, cred că în clasa a X-a sau în a XI-a, trebuie să îi recunosc meritul pentru decupatul și lipitul desenelor pe carton, întăritul anumitor linii și scrisul decorativ cu numele meu de atunci, fostului meu profesor de desen de la Clubul Elevilor, graficianul Gheorghe Pârcălăboiu Cartonul rulat și turtit l-am găsit în pod, l-am coborît de acolo și cum, necum a ajuns în camera lui Arin. Azi a coborît cu el în mînă la un moment dat, îl pusesem să își facă curățenie în cameră și vroia să îl pună în sacul cu...

Am revenit azi la magazinul All for Art pentru a revedea rochia pe care o remarcasem în ziua deschiderii. Pot confirma că este la fel de frumoasă, poate și mai mult atunci cînd este îmbrăcată, aveam o senzație de Alice in Wonderland... Deocamdată, mă mulțumesc cu atît! :(

Nu are sens să îmi neg curiozitatea, chiar mi se pare o calitate (cîteodată)! De aceea, ieri, după ce am parcat mașina în fața Teatrului Gong și am văzut agitație, lumini aprinse și vitrine interesante de partea cealaltă a drumului nu m-am putut abține să văd despre ce era vorba. Cu riscul de a întîrzia la întîlnirea cu prietenii mei, în Piața Mică. Pe scurt, ce se întîmpla acolo: deschiderea unui magazin cu haine, bijuterii, încălțăminte semnate de designeri tineri, studenți la facultatea sibiană de profil sau deja remarcați în Capitală și în alte orașe ale țării. Magazinul îi aparține Alinei Popa și Adrianei Goilav, profesor la Secția de Design Vestimentar din cadrul Facultății de Istorie si Patrimoniu din Sibiu. Imagini din faza de amenajare găsiți aici . Se află pe strada Conrad Haas, la numărul 2. Este împărțit într-o zonă amenajată cu inspirație din stilul baroc și alta în stil minimalist. Mi-au plăcut foarte mult unele dintre creații, m-am îndrăgostit de o rochie de ...

Ieri, dacă tot eram în pană de căldură, am zis că poate ar fi momentul să fac și eu ceva în casă cu specific pentru că de bradul din cărți nu mă apuc pînă în seara de Ajun, așa mi-am făcut obiceiul și nu vreau să renunț la el. Ce a ieșit vedeți în stînga, am folosit unul dintre cercurile împletite din ramurile glicinei, crenguțe adunate de pe plajă, globuri de plastic din comerț, globuri din carton reciclat făcute de mine, mărgele de plastic și bețigașe chinezești... adică o amestecătură ce și-a găsit locul în bucătăria mea. Tot în bucătăria mea și-a găsit locul o sticlă cu sos de soia, proaspăt cumpărată ieri și dărîmată astăzi spectaculos de către subsemnata, adică am gresie ornată cu cioburi, sos și aromă specifice. C-așa-i în tenis!

Unul dintre blogurile mele preferate în materie de design interior este Design Sponge, îl găsiți în blogroll. Găsesc reconfortant să văd că sînt alți oameni care gîndesc la fel ca mine în domeniul ăsta. Și mă bucur cînd unii dintre ei au și aceleași lucruri mărunte care le fac ziua mai frumoasă, cum ar fi cel cu urmăritul soarelui prin casă , mai precis al luminilor și umbrelor în continuă schimbare în cursul zilei. Vroiam de ieri să vă arăt cum cade lumina ce se strecoară printre obloanele de la sufragerie pe peretele holului. Din păcate, exact atunci m-au lăsat acumulatorii lui Pixie astfel încît poza este de astăzi și, evident, nu mai este la fel! Îmi pare rău atunci cînd "pierd" o imagine, la fel cum îmi pare rău diminețile astea că nu pot fotografia soarele, de cîteva zile are conturat un disc perfect, roșu, din cauza ceții sau atmosferei încărcate îl poți privi fără probleme, Arin mă întreba în mașină de ce soarele arată ca la apus...

Din seria interminabilă a "recuperărilor/refolosirilor" mele... mă întreba GG cînd a văzut că țineam o rîșniță de sticlă (cu verdețuri italiene, se aruncă după folosire) epuizată... asta la ce îți mai trebuie??? I-am răspuns: nu se aruncă, știu deja ce voi face cu ea, după ce mă prind cum pot să îi tai elementul de plastic+metal care rîșnește! În imagine nu aveți sticluța respectivă, pentru că încă nu m-am prins cum să mă scap de plasticul respectiv dar aveți o sticluță de la sos de soia, una de la condimente pentru grătar, un țoi și un păhărel de țuică... zic eu că arată interesant florile puse în ele! Și, din nou... foarte ușor de "improvizat"!

Duminică, trezită eu cu elan și avînt, m-am hotărît să pun în practică ceva ce-mi propusesem de vreo două săptămîni și anume, să reciclez o cutie de conserve în suport de lumînare. Se știe deja că am pitici pe creier cu nearuncatul la gunoi al lucrurilor, sigur păstrez mult prea multe dar la mintea mea creață, îmi imaginez mereu că va veni o zi în care le voi folosi! În caz că vă tentează subiectul de azi, aveți nevoie de lumînări consumate parțial (mie îmi rămîn tot soiul de mini resturi, se ard inegal), cutie de conserve, fitile de lumînări (n-am avut, am folosit trei lumînări mai mici pe post de înlocuitori), ciocan, cui, ideal ar fi un suport cilindric de lemn pe care să puteți ține fixă cutia în momentul în care vreți să îi dați găurile. Eu am folosit o bucată de creangă, a mers mai greu! Uimitor, am reușit să nu îmi găuresc și degetele proprietate personală! (Neuimitor, am cioplit o bucățică din aceleași degete puțin mai tîrziu, cînd tăiam o bucățică de slănină să curăț grătarul!...