My life

Mi-e cam lene zilele astea să mai scriu pe blog... între serviciu și pregătiri de Revelion, parcă nu mai găseam momentul potrivit! Am mai spionat la prăjiturelele lui Miju , la cățelușa orfană, în căutare de stăpîn a lui Brylu sau la urările lui Băgă . O admir pe Lillee , că scrie frenetic, unde mai pui că a avut timp să-și schimbe și ”fața” blog-ului! Vă spun și vouă ce-am aflat eu zilele astea: cum că artificiile sînt tare periculoase pentru sănătate, nu că ți-ar bubui urechile sau mai știu eu ce daună imediată, dar cică stăm sub un ”duș” de substanțe chimice tare periculoase , aflate în componența lor! Dacă rezistați, țineți-vă deoparte! Eu sigur nu pot: voi sta sub ele (că și-așa petrec trecerea dintre ani în Piața Mică, în dragul meu local Old Friends ), cu gura căscată și ochii uimiți... încă n-am trecut de vîrsta mirărilor! La Mulți Ani, tuturor! Să ne vedem, auzim, citim cu bine la anul!

Probabil unii dintre voi, cei care ajungeţi să citiţi ce aberez eu aici, folosiţi wordpress-ul ca şi platformă de blogg-ing. Presupun că vi se va face milă de mine şi mă veţi ajuta să pun fotografii pe o ciornă de viitor blog pe wordpress... nu abandonez blogspot-ul dar am un proiect paralel! Proiectul ăsta e ciornă de luni de zile pentru că m-am trezit că habar n-am ce fac aiurea de nu se văd pozele încărcate de mine... apar că există acolo dar în postare nici de frică! Dacă vă încumetaţi vreunul la deschis mintea mea de femeie în impas, da-ţi-mi de ştire! Vă foarte mulţumesc anticipat!

... și m-am uitat astăzi la Arthur and the Invisibles , un film de animație tare fain! Cu Mia Farrow, ca personaj real și Madonna, Robert de Niro și Chaz Palminteri printre cei care au împrumutat vocile personajelor animate. Mi-a plăcut tare mult scena bătăii în ritm de dans, am găsit o parte din ea. Have fun! Știți voi citatul acela celebru cu... viața încetează în momentul în care copilul din noi a murit ...

My name is Orin and I'm a Facebook addict... :)) Printre rezoluțiile de Anul Nou, ar trebui să se numere și cea de... redus timpul petrecut pe net, facebook, mess. Pînă atunci, o găselniță drăguță disponibilă pe FB, o scrisorică cu cîteva dintre status-urile de acolo din anul pe cale să se încheie...

Pînă la urmă nu m-am lăsat și mi-am făcut propriul brăduț din cărți! Copiii m-au ajutat să le car de prin casă... pînă la urmă sînt ok cu ideea bradului altfel! M-au întrebat totuși cum va pune Moșul cadourile sub el... le-am spus că anul ăsta va trebui să facă eforturi să le pună lîngă ”brad” :) Am crezut că voi ajunge să cumpăr și un brăduț în ghiveci, asta pentru a fi green! Mă disperă toți brazii tăiați aiurea! Un Crăciun Fericit și liniștit vă doresc tuturor!

Ştiu că sînt multe, multe apeluri de felul acestuia pe care le găsiţi în presă, pe care le primiţi pe mail sau de care vă spun prietenii. În multe cazuri aflaţi din păcate că ajutorul vostru a fost în zadar, pentru că timpul nu are răbdare cu toţi cei aflaţi în suferinţă. Cu toate astea, îmi permit să vă mai cer ajutorul pentru Radu, băieţelul de 10 ani, al prietenilor unui cunoscut de-al meu. Am lipit mai jos mesajul primit pe mail de la colegii tatălui său, cei care au luat iniţiativa de a-l ajuta. Nu vă pun aici pozele cu RMN-ul băiatului, nu ştiu ce aţi înţelege din ele. Mulţumesc! Crăciun Fericit tuturor, să sperăm că nu ultimul pentru Radu! "Va multumim anticipat pentru citirea apelului umanitar de mai jos pentru copilul Radu Berteanu de 10 ani, fiul colegului nostru Dan Berteanu – President of the Board al United Business Development. Radu a fost diagnosticat in data de 16 decembrie 2009 cu masa tumorala supraselara cu dimensiunea de 30/30/25, cu o portiune chistica si un ...

Mă gîndesc serios să adopt anul acesta modelul de brad al librăriei Humanitas de la noi și, eventual, să fac în curte un brăduț în ghiveci... pe care să îl permanentizez în felul ăsta, cică aș proteja și natura. Voi ce spuneți? Oricum, mi se pare super ideea bradului din cărți, la cîte am nu va fi o problemă!

Aproape toți prietenii mei schiază pe dincolo... Austria, Italia! Văzînd în week-end-ul ăsta cum arată pîrtia de la Păltiniș, după atîta ninsoare dar neîngrijită deloc, nici nu e de mirare! Normal că merg dincolo, mai ieftin, alte servicii, pîrtii incomparabil de multe, de bine întreținute, ce să mai vorbim de lungimea lor, cu graduri de dificultate diferite, pentru toată lumea. Faceți și voi un exercițiu comparativ: una dintre fotografii este de sîmbătă, Păltiniș, înainte de viscol, cu brăduți ieșiți pe pîrtie, smocuri de iarbă, pietre, noroi (toți prietenii mei care au schiat și-au zgîriat schiurile sau placa) și tot săptămîna trecută, în Austria... de plîns!!! Și eu aș fi vrut să încerc la Păltiniș dar am lăsat-o pe altădată! Va trebui să îmi planific o vacanță la schi, iarna viitoare, încet-încet să mă reapuc, sper să mai știu, n-am mai schiat de 10 ani, în urma unei entorse de menisc... Lumea mă asigură că e ca mersul pe bicicletă... nu se uită! Rămîne de văzut!

Probabil v-aţi dat seama la un moment dat că îmi place umorul negru, sau hai să-i spunem... gri! De genul ăsta mă amuzam astăzi, citind prin presa naţională despre un brav scafandru care a salvat doi oameni de la înec , după ce s-a rupt gheaţa şi au căzut în apele unor lacuri. Ce m-a distrat pe mine la povestea asta???: 1. cum spunea head-line-ul că unul dintre oamenii ăia căzuse în lac "alergînd după raţe... pe Lacul Tei"... alooo, pe frigul ăsta şi ei se joacă prinselea? poate îi dăduse nevasta lista de cumpărături pentru raţă pe varză! 2. în cel de-al doilea caz, un pescar mai puţin inspirat din comuna Roşu, a căzut în Lacul Morii. Ce spune reporterul în cazul ăsta???... "Zece pompieri cărau victima pe tavă , înfăşurată într-un ambalaj de aluminiu...", văd că fantezia culinară le cam joacă feste nefericiţilor zilele astea... or fi văzut "Goana după aur" şi visau şi ei la "pescar la tavă"... ???:))

Nu vă povestesc multe despre cele două expoziții foto, foarte diferite ca și tematică, vă spun doar că merită să vă rupeți din timp pentru a le vedea. Pînă atunci, unul dintre nelipsitele mele colaje, așa, să vă faceți o idee...

Constat că, de cînd mă spăl pe mîini la serviciu, cu Teo, mi-a mai crescut băgarea de seamă și intuiția șoferistică!!! Așa că, atunci cînd am citit în ziar cum că s-au schimbat prioritățile la intersecția Tribunei cu Mitropoliei, adicătelea, dacă vii de pe Tribunei ești șef... m-am gîndit eu cu capul că degeaba sînt semnele bine puse acolo, 2 din 10 le vor respecta!!! Și uite așa a scăpat aseară mașinuța mea proaspăt deszăpezită, plus învîrtitoarea de volan, de un full-contact cu trei din cinci mașini... că doar a patra a oprit să îmi dea prioritate, nenea taximetristul avusese vreme să bage la cap cum stă treaba... Bine, că mi-a murit motorul acolo nu vă mai spun... că era și drumul ”foarte” deszăpezit, eu făceam o mișcare de balans: poate plec... uite vine, nu oprește, nu plec... și tot așa!!! Cu alte cuvinte: mai BĂGAȚI ȘI VOI DE SEAMĂ la semne!!!

Două expoziţii, de facturi diferite, ambele vor fi vernisate astăzi: FOCUS 2009 , prima expoziţie de fotografie de presă din Sibiu va fi deschisă publicului vineri, 18 decembrie, începând cu orele 18.00, în curtea interioară a Primăriei Sibiu. Cele 120 de lucrări din portofoliul autorilor, care vor fi expuse timp de o lună, vor cuprinde cele mai importante evenimente prezentate de mass-media sibiană în anul 2009. După încheierea expoziţiei, fotografiile vor fi scose spre vânzare, fondurile obţinute urmând să fie donate Asociatiei Animal Life pentru a susţine proiectele pe care acest ONG le are în derulare în Sibiu şi în România. COMMON BEAUTY 2009 , rezultatul concursului cu acelaşi nume, un concurs ce şi-a propus căutarea unui alt tip de frumuseţe, ieşită din tiparele convenţionale. Cele cinci cîştigătoare au avut parte de fantezia şi ochiul artistic al fotografilor Radu Stănese şi Dumitru Radu, Studio iMagic . Hair styling: Echipa Soso şi echipa Septimiu Zavate. Make-up artist: Ramon...

Arin a terminat cu bine prima din cele trei zile de concurs de șah: trei victorii, zero înfrîngeri! Mai vedem și în zilele care urmează! Piciul, super încîntat!!! Centrul Sibiului arată idilico-feeric, mai e și zăpadă, mai sînt și beculețe, una peste alta, chiar foarte frumos! Azi am circulat cu autobuzul, pe motiv de mare lene de curățat zăpada, plus lipsă cauciucuri iarnă și urît de drum! În seara asta am avut ajutoare la deszăpezit mașina respectivă... :) M-am gîndit că poate n-ar stica să mai dau jos din cei aproape 30 de centimetri de zăpadă de pe ea, cine știe, poate vreau să plec mîine pe patru roți! Una dintre ”Crăciunițe” (= Epiphyllum/Zygocactus, cactus originar din jungla americană) este cît se poate de frumos înflorită, un pic mai repede față de Crăciun, dar înfloririle succesive s-ar putea să prindă și Sărbătorile. Eu zic că se asortează cu pereții camerei lui Arin, zugrăvită, cum a vrut el, respectiv cu mult roșu!

Mă voi preface că postarea lui Lillee, cu lista ultimelor dorințe (wish list) este o leapșă, pe care mi-o voi asuma aici. Pe scurt, întrebarea este ce aș face dacă aș afla că mai am o lună de trăit? Asta e un fel de Bucket List: 1. cît mă țin eu de bravă și pregătită sufletește pentru efemeritatea proprie, probabil că în primul rînd m-ar apuca o scurtă depresie cu lacrimile aferente... nu foarte mult că nu am timp o lună de zile pentru asta. 2. mi-aș lua copiii în brațe și i-aș strînge tare-tare de tot și le-aș spune pentru a suta mia oară cît de mult îi iubesc. 3. aș face același lucru cu prietenii mei (lista scurtă). 4. aș merge prin pădure, neapărat prin frunze uscate. 5. aș înota, obligatoriu într-o mare limpede, cu faună și floră acvatică, cu scoici, cochilii, m-aș scufunda după ele, ar putea să fie în Tossa del Mar, și-așa visez să mă întorc acolo, sau una din plajele de vis din Sithonia, sau coasta amalfitană, unde îmi doresc să merg. 6. aș înota cu delfinii. 7. aș sări cu para...

Recunosc: gătesc foarte rar, în timpul săptămînii aproape deloc (copiii au masa de la amiază la şcoală), eventual o mămăliguţă cu brînză şi smîntînă, pilaf cu ceva sau, cum am făcut aseară, ciuperci! Totul rapid, evident! Pentru cele de alături, le-am tocat codiţele, le-am amestecat cu brînză, cu trei căţei de usturoi, cimbru şi ulei de măsline, am umplut pălăriuţele şi le-am dat la cuptor. Au mers de minune cu orez. Mai palpitant a fost aseară cu elementul decor: mi-a fost lene să caut o lanternă şi m-am dus în seră pe întuneric. Ştiam aproximativ locul unde aveam pătrunjelul, am pipăit pe acolo după frunze, cînd le-am găsit, le-am frecat între degete şi am mirosit... ok, pătrunjel era, am luat cîteva şi gata şi impresia artistică! :)

Afară ninge... celor din Sibiu nu știu de ce le mai spun... probabil că vedeți și voi pe geam! Nu m-am putut abține să nu ies să îmi fotografiez pașii în stratul subțire, nu se văd foarte bine dar vi-i puteți imagina acolo! Și, pentru că e în ton, o melodie de la una dintre trupele românești preferate de mine: Proconsul - Prima zăpadă... ar merge mai bine cu niște fulgi din ăia mari, pufoși... ne descurcăm cu ce avem! Proconsul - Prima zapada Asculta mai multe audio Muzica

De două ori (e foarte clar lucrul ăsta din moment ce am apăsat pe nu știu ce și am publicat postarea asta fără să apuc să scriu altceva decît titlul): 1. de un necunoscut: sîmbătă la bazin, pe culoarul de lîngă mine am văzut cea mai grațioasă chestie posibilă (asta dacă poți spune asta în cazul unui bărbat): era un tip cu labe de scafandru, înota fluture, fără a da din mîini, le ținea întinse în față și își unduia doar corpul... Din cauza prelungirilor din cauciuc, avea și viteză și părea și mai graceful. După asta, m-a lămurit Doru că ce făcea nenea se cheamă apnee dinamică, îmi explica el cu ce se mănîncă/înoată asta, nu mai conta prea mult, eu am rămas cu imaginea aia de ”omul din Atlantis”... 2. de o melodie, chiar dacă nu e nouă, eu am ascultat-o prima dată tot sîmbătă noaptea, în Oldies, de atunci o ascult obsesiv: Me And My Monkey - Robbie Williams:

Citeam săptămîna trecută, în Adevărul, despre un cuplu din Marea Britanie, amendat pentru că a deschis fereastra de la baie . Nu e rău, ei își construiseră casa avînd fereastra de la baie înspre vecini. Pentru că le vedeau în casă, vecinii s-au opus, s-a lăsat cu decizia autorităților ca fereastra să rămînă mereu închisă. Toate bune și frumoase dar la un moment dat au fost nevoiți să o deschidă pentru că le intra apă în casă, de două ori în cinci ani, au deschis-o, pentru reparații și au fost amendați!!! De ce vă spun eu asta??? Pentru că mi-e ciudă, de aia! Pentru că vecinul meu are casa pe post de gard între cele două proprietăți, și are două ferestre care dau la mine în curte: una la demisol, unde are centrala și care este mai tot timpul deschisă, cu o plasă de sîrmă, una la etaj, la baie, și aia se deschide în sus, are sticlă din aia fumurie, adică el poate vedea în curtea mea, evident, direct în baie... I-am spus de mai multe ori să facă ceva cu geamurile alea, zice că el așa le-a...

Pentru că azi mai aveam ceva timp liber înainte să îl recuperăm pe Arin de la șah, am trecut și pe la Mineralia , de unde iar n-am putut pleca cu mîna goală, așa că i-am cumpărat un cadou mamei mele, de la Viango Group , un colier și cercei din carneol, foarte frumoase, mai puteți vedea și altele în stînga sus, setul a fost 45 RON, zic eu că foarte în regulă! Le mai găsiți mîine, între orele 10:00 și 18:00.

În imagini... ce am văzut, ce mi-a plăcut și am mai și cumpărat de la cea de-a doua ediție a tîrgului de handmade, Bazart , intitulat de data asta Merry Bazart , pentru a fi în spiritul Sărbătorilor. Mergeți să vedeți ce este expus acolo, totuși cu mare grijă, că tentațiile sînt multe și mari! Ce vă recomand eu: bijuteriile Dacianei , cele made in brașov , memento vivere, alias priceless awards și Zona Quilt (aici veți găsi tehnici complicate de lucru, suprapuneri inedite de materiale textile, inclusiv replici după tablourile lui Klimt), gentuțele super haioase Army of Mice sau confecțiile Motzilov și Beggar .

Încă nu am scăpat de obiceiul de a împărtăşi celorlalţi lucrurile despre care aflu şi mi se par interesante. În acest sfîrşit de săptămînă vă recomand: Mineralia , o interesantă expoziţie cu vînzare, de minerale, flori de mină, pietre semipreţioase şi bijuterii realizate din acestea, a debutat în această dimineaţă, la Galeriile de Artă Contemporană de pe strada Tribunei (pentru cei din generaţia mea, fostul cinematograf "Arta"). O puteţi vizita între orele 10:00 şi 18:00, pînă duminică inclusiv. Am scris pe blog despre cele văzute la prima ediţie ... la cea de-a doua nu am reuşit să ajung, acum mi-ar plăcea să merg, vin şi Sărbătorile cu cadourile aferente! Tot pentru bijuterii, creaţii artizanale de toate felurile (confecţii, decoraţiuni, mărunţişuri cu şi fără utilitate practică) şi o altfel de experienţă de shopping: Merry Bazart !!! Puteţi merge de mîine, 12 decembrie, şi pînă duminică, de la 10:00, la 21:00, la Floaşiu Pub, Str. Papiliu Ilarian, nr.2 (deasupra magazinu...

morţii mei colindă noaptea cu sufletul în braţe plimbă în scaune cu rotile o iarnă cu prea multe secunde fracturate... încăpăţînată simulez pe ziduri piesă de teatru fără nume legate cu sîrmă clişeele… par o viaţă rezonabilă fericirea mea scrisă în praf într-o zi, cînd am să uit că te iubesc, voi fi mai cuminte, promit

M-am mai entuziasmat pe blog de una dintre scrierile lui Andrei Pleşu, referitor la experienţa sa în Japonia . Astăzi am avut surpriza să îi citesc editorialul din Adevărul şi să văd că descrie acolo exact motivaţia votului meu de duminică . Am spus: wow! omul ăsta a gîndit identic cu mine! Pînă la faimoasa dezbatere de joi, mă gîndeam serios să îmi anulez votul, după, chiar dacă am văzut doar o scurtă parte din ea, mi-era clar cum voi vota! Mă bucur că mi-am găsit gîndurile atît de bine puse pe hîrtie de către altcineva!

Întrucît nu mă ocup doar de hăinuțe și masaje (că zilele trecute nu am avut timpul necesar să studiez toată oferta de la outlet... mă grăbeam la masajul meu săptămînal de la Reflexo-Vital ), luni am ajuns și la vernisajul expoziției de sculptură a lui Claudiu Nicodin, Visul ! Pînă în 14 decembrie mai aveți timp să o vedeți, la Centrul Cultural Habitus, din Piața Mică! E chiar o experiență interesantă. Artistul, din cîte am putut eu pricepe, și-a luat visele ca sursă de inspirație și a brodat pe tema asta, avînd suportul unitar al pernei - de piatră, probabil îi trebuia o ancoră în real - pe care a așezat metalul - simbol... al coșmarului, prin cuiul înfipt în pernă, cuțit, încătușare sau eliberare, pentru că la capătul lanțului este o cătușă deschisă, sau al trecerii... ceasul pe pernă, iubire sau tandrețe... trandafir în metal, vise de glorie... coif, neputință și compromis... așa văd eu perna cusută cu sîrmă, univers închis... cu un lacăt pe pernă... Aș putea să mă gîndesc la multe s...

Un BRAND NEW OUTLET s-a deschis ieri pe strada Nicolae Bălcescu (puţin înainte de clădirea Romtelecom, pe partea opusă). Primisem invitaţie pe facebook de la Miguel (proprietarul lui) - da, trăiască reţelele de socializare!!! şi pentru că eram în zonă, curioasă şi cu ceva timp disponibil, am bifat din prima zi noua ofertă pentru shopping. Spaţiul de la etajul clădirii vechi este inspirat aranjat, atmosfera caldă, plăcută, ai impresia mai mult a vizitei într-un living, unde tragi cu ochiul la hainele proprietarului ;) Deşi venisem cu scopul declarat de "window shopping", n-am putut rezista tentaţiei de a pleca cu ceva de acolo, preţurile sînt acceptabile (am dat 70 de lei pe un bolero şi o bluză cu mîneci scurte şi nasturi în faţă, ambele tricotate)! Au disponibile haine şi accesorii pentru femei, bărbaţi şi copii, nu ştiu dacă programul de pe facebook va rămîne acelaşi şi după prima zi, acolo era de la orele 10:00 la orele 21:00! Voi încerca să nu merg prea des pe acolo, pen...

Mi se pare destul de aiurea ca ediţia online a ziarului "Monitorul" de Sibiu , să nu aibă parte de actualizări, în funcţie de evoluţia evenimentelor. Pe prima pagină încă tronează ştirea cu Geoană preşedinte. Johannis premier ...

A trecut și ziua celui de-al doilea scrutin. Indiferent de rezultatul lui, sînt mult mai liniștită acum, după ce mi-am rezolvat dilema cu care rău este mai puțin rău, acum, chiar că nu mai contează. Vom vedea mîine, dacă se mai schimbă sau nu ceva! Între timp, recomandările mele după experiențele din week-end: - mergeți la Olimpia, am fost din nou ieri (și sînt tare mîndră că am făcut 3 bazine, apoi unul pe sub apă și după, 56 fără oprire, că mă grăbeam la cină) și e tare fain, apa curată și caldă (prea caldă pentru mine dar, să nu fim cîrcotași!!!), cald și acolo, sînt pe drumul cel bun, am văzut că au din ce în ce mai multe bannere mari pe pereți, probabil au găsit soluția administrativă; - cina de ieri a fost la restaurantul hotelului Ibis , invitată de prietena mea, Gabriela, am mîncat foarte, foarte bine: grisine cu brînzică, popietă de somon cu legume, am gustat din rața cu varză și ciorba rădăuțeană și vă pot spune că erau delicioase! Nu știu să vă spun prețuri, am mers pe mîna ...

E un an de cînd face jam-session cu îngerii. Îmi voi aduce aminte de primul disc ascultat cu ea, Magic Bird , înregistrat în 1989 cu Mircea Tiberian, una dintre primele mele experiențe de jazz, m-a impresionat și l-am urmărit mai apoi pe Mircea Tiberian, în aparițiile lui sibiene. Îmi amintesc de un concert în Atrium, unde au fost fii ei, Ciprian și Tudor, îmi amintesc de cum s-a reinventat în Brasil (cu Tom Boxer & Fly Project). Știu că nu am urmărit-o probabil așa cum ar fi meritat dar știu sigur că este una dintre vocile la care voi reveni. Vă las să ascultați o piesă selectată de Daniela (Colecția de Jazz) :

Știu, la ora asta ar trebui să-mi pese de politică, și de alegeri și de ce mama ei se va alege din țara asta! Nu zic că nu-mi pasă, dar, am ajuns la saturație! Un lucru tot e bun, am ajuns aproape-aproape de hotărîrea finală: cu cine votez duminică! Nu fac lobby pentru nimeni, sînt destui deja care se ocupă de asta! Eu vă propun să ne amuzăm puțin, de limba noastră așa cum se aude peste Prut (că și ei or fi de-ai noștri...):

Știți deja că nu mă pot abține să nu povestesc despre isprăvile copiilor mei! Azi vă arăt desenele lui Radu, în Paint, se pare că are o obsesie cu spațiul cosmic, astea sînt cele patru variante rezultate în timp, pînă astăzi! Cum mama lui nu îl prea lasă pe calculator, primele două sînt din septembrie, a treia din noiembrie și ultima, cea cu era glaciară și pe fond albastru, de astăzi. Mie mi se par interesante, normal, e fiu-meu!!!

M-am văitat destul de mult în legătură cu zecile de forward-uri pe care nu le doresc și pe care nu le mai deschid. Din cînd în cînd mă apucă totuși curiozitatea și mai deschid cîte unul. Astăzi am făcut lucrul ăsta și m-am bucurat să găsesc niște imagini minunate, din sătucul olandez, Giethoorn. Habar n-aveam că există așa o minunăție... Îmi permit să vă spun despre el ceea ce am aflat și eu cu ajutorul Google. Supranumit ”Veneția Olandei”, satul are aproximativ 7,5 km de canale și aproape 50 de mici poduri din lemn. A fost întemeiat în jurul anului 1230, atunci cînd refugiați din zona Mediteranei s-au așezat aici. Pentru că au găsit o mulțime de coarne de capre sălbatice, probabil înecate în timpul marii inundații din 1170, aceștia au numit localitatea ”Geytenhorn” (coarne de capră), denumire ce a evoluat în timp la forma de astăzi. Se pare că traficul aici se face ori cu bărcile tradiționale, ori cu ”whisper-boat”-urile (whisper = șoaptă), niște ambarcațiuni propulsate de motoare ...

Mă întreba Lillee într-un comentariu la post-ul anterior cum de nu scriu nimic despre 1 Decembrie?! Hmmm... pentru că nu simt nimic altfel față de celelalte zile, nu mă atinge un fior patriotic-festiv (apropos, nici nu simt nevoia să îl declar sus și tare, e ok că știu că există) mă simt doar bucuroasă de ziua liberă și de faptul că am putut să mă mai dau o dată pe bicicletă astăzi. Nu știu cînd voi mai avea ocazia, imediat se va instala iarna cu drepturi depline, nu sper la zăpadă, cred că va fi doar frig! Profitînd de invitația la un grătar la Claudiu la Cisnădioara, o parte dintre noi am ales să mergem pe biciclete. A fost surprinzător de cald, mai nasol a fost cu vîntul, cînd bătea direct în față nu era plăcut deloc! Doru s-a bucurat de un drum mai interesant la dus, că a rămas fără jiț la bicicletă, s-a rupt, a mers aproape tot drumul cu hanoracul meu pe post de jiț. Părea vesel și așa, el cred că vede întotdeauna partea plină a paharului! Ovidiu mi-a luat copiii cu mașina, pînă ...