Cum am comandat suplimente alimentare și m-am ales cu cărți și un coteț pentru pisici

După un titlu atât de lung parcă nici nu mai are sens să scriu. Oricum, la frecvența cu care am scris anul acesta, nu mai curg natural cuvintele, deși, le-am mai ”scris” în mintea mea. 

În principal, anul care e aproape de sfârșit a fost unul al fricilor pentru mine, din martie începând o întreagă adunătură de anxietăți, stări depresive, atacuri de panică, tot tacâmul. Mi-am propus o postare optimistă așa că asta explică doar partea cu suplimentele alimentare din titlu. Citisem niște articole în care se recomanda DHEA, un hormon aparent minunat în lupta împotriva depresiei, epuizării, etc. Inițial am vrut să comand de la Farmacia Tei dar am nimerit într-o perioadă în care nu mai preluau comenzi, fiind super solicitați. La căutarea pe Google am găsit și pe emag. De fapt vândute de un partener. Lecție mare pentru subsemnata și pentru voi, dacă vreți: verificați bine de unde este acest partener. Eu nu am verificat, în concluzie am comandat hormonul respectiv, vitamina C și Magneziu cu B-uri. În scurt timp au ajuns, mai puțin vitamina C, îmi transferaseră banii înapoi, probabil nu o mai aveau pe stoc. Când am văzut recipientele mi-a sărit în ochi că nu arătau ca ce comandasem, grafica diferită, numărul de capsule diferit în cazul Magneziului, am verificat pe site-ul producătorului, nu exista așa ceva în oferta lor. Deabia acum am verificat partenerul, era din Sofia, ups, cumpărasem de la vecini. Sinceră să fiu, nu am mai avut încredere să iau suplimentele respective, dacă mai merge cu haine contrafăcute, să înghit ceva de care nu eram sigură ieșea din discuție. Încerc să caut formularul de retur, nu era disponibil pentru comanda aceasta iar pe pagina partenerului scria că trebuie să le returnez la o adresă din Sofia. Sun la emag, dau de o domnișoară super drăguță (plus că o chema la fel ca pe mine). Ca să scurtez povestea, deși nu era vina lor, jos pălăria pentru cum mi-au rezolvat solicitarea. Tanti a răspuns prompt la mesajele mele, m-a sunat de fiecare dată să verifice în ce stadiu sunt cu rezolvarea problemei, pentru că produsele nu aveau imaginea prezentată pe emag, mi-a oferit inițial să acopere ei costurile pentru retur, sub forma unui voucher de 30 de lei. Eram pregătită să accept oferta aceasta și să nu mai returnez nimic, îmi asumam pierderea, i-am spus domnișoarei că nu am de gând să iau suplimentele respective și asta e! Ea, super drăguță, a zis că nu se poate așa, să le returnez și să recuperez banii. Problema a venit atunci când nu am găsit transportator, GLS nu făcea transport internațional în această perioadă pentru clienți cu care să nu fi avut un contract prealabil, DHL livra, dar mă costa transportul 90 de lei, aproape cât produsele, DPD, surpriză, mi-au spus că produsele respective sunt interzise de la transport în rețeaua lor. Moment în care, tanti mi-a propus să încheiem solicitarea mea prin oferirea unui voucher ce acoperea integral contravaloarea produselor, lucru pe care l-am acceptat bucuroasă, mă săturasem de dat telefoane și mailuri.

Am primit imediat voucher-ul pe mail și în curând i-am găsit și utilizarea perfectă: două dintre cărțile pe care le vizam de ceva vreme plus una nouă, primită în format pdf de la un prieten dar pe care am preferat să o comand în varianta tipărită, sunt mai de modă veche când vine vorba despre cărți. Pentru că aveam asistență la plasarea comenzii (aka Maia), aceasta a inclus și o carte cu povești, ușor neinspirată alegerea pentru că sunt foarte scurte, pentru copii mai mici. Mai jos vedeți ce am luat pentru mine, în ordinea inversă în care le-am și le citesc.

Ca să explic și partea cu cotețul pentru pisici se cuvine să vă spun că mai sufăr din când în când de insomnii, mă trezesc noaptea și stau trei-patru ore trează. Frustrant, credeți-mă! Na, în episoadele de nesomn mai și citesc, la lumina frontalei, pe motiv de dormit cu copil mic aparținător. În două nopți din acestea am citit Memoriile unui motan călător, minunată carte (la fel ca tot ce am mai citit din autori japonezi, dealtfel), cred că m-a atras și am comandat-o ca să mă învețe să le dau mai multe șanse pisicilor cu care m-am pricopsit în pandemia asta: Yumi și cei patru pui ai ei! Mai am doi motani de dat, vreau totuși să țin doi dintre pui, pe care am decis să îi numesc la fel ca pe doi dintre motanii din carte (chiar dacă unul dintre puii pe care vreau să îi țin este fetiță): Hachi (opt în japoneză) și Nana (șapte). După ce am terminat cartea și am bocit în liniște (e cu plâns, poate nu pentru toată lumea dar pentru mine da) nu am mai putut dormi și am început să mă gândesc la săracile pisicile mele, cum stau ele suprapuse afară în frig, trebuie să le fac coteț! Din învățămintele din carte am dedus că nu trebuie să fie foarte mare, pisicilor plăcându-le înghesuiala. Lucru confirmat și de stilul de dormit al pisicilor mele:

Curtea mea fiind plină de resturi de lemn, am ales o bucată din vechea poartă a curții plus alte scânduri, scândurele din varii surse. Nu m-am străduit să fie perfecte, vă puteți da seama de asta dacă vă spun că, foloseam eu echerul de metal dar liniile le trasam cu o mini greblă, mi-a fost lene să caut creion. A fost o ocazie super bună să încerce și Maia sportul cu ciocanul și cuiele, a insistat să îl practice în ciuda daunelor colaterale gen dat peste degete. Noroc că i-am dat un mini-ciocan.

O oră și ceva și vreo 8 duzini de cuie mai târziu, rezultatul final:

Pisicile sunt încântate de noua locuință, au adoptat-o imediat și dorm care pe unde. Zic eu că este bine când lucrurile nu ies chiar cum le planifici.