Ciupercile de vînt și alte povestiri
Cred că nu sînt singura care a învățat vorbe de genul: "apar ca ciupercile după ploaie". Asociez în mod firesc ciupercile cu ploaia așa că nu pot să nu mă minunez că cel puțin în două locuri din curte am astăzi ditamai plantațiile. Din cîte știu eu, în ultima vreme pic de picătură de ploaie n-a văzut grădina mea, a fost doar ceva vînt, în concluzie astea sigur sînt ciuperci de vînt!!!
Deși îi plac foarte mult, e nemulțumit că unul dintre învățători a trișat (așa zice el) și și-a dus toată clasa la acțiune și nu doar 10 elevi cum s-a întîmplat la celelalte două clase, motiv pentru care el a rămas fără cadou surpriză în geantă. Adică o cutie de culori și încă niște șepci!
Tăiatul măceșului este un sport periculos! V-am mai povestit eu despre daunele pe care mi le produc, acum vi le și arăt. Nu, n-am pisică nouă!
De unde mi-a venit mie cheful de povestiri? Săptămîna trecută am fost la bunicii din partea tatălui copiilor că țineau neapărat să duc la maculatură mai multe cărți, manuale și reviste (pe care am luat impresionanta sumă de 6,2 lei). Am ales ce am crezut că îmi va mai fi de folos, o parte dintre cărți erau foarte deteriorate dar le-am păstrat știind că le voi folosi paginile ca tapet. Fără să știu inițial, am păstrat și o ediție veche a 1001 de nopți (cu pagini lipsă, fără coperți dar cu o grafică foarte frumoasă). Se citește foarte bine în hamac, sub prun! Plus că îmi aduce aminte de vremea școlii generale, cînd citeam pentru prima oară povestirile din ea, în volumele apărute în colecția BPT (Biblioteca Pentru Toți). La vremea aceea era cea mai erotică literatură care mi-a picat în mînă. Știu și acum pe de rost un fragment dintr-una din ele, deși nu înțelegeam eu prea bine despre ce este vorba atunci, imaginația mea o lua pe cîmpii (era în vremea șocului cultural de după ce m-a convins vară-mea că copiii nu se nasc prin buric).
Surprinzător tare, mica Bougainvillea cumpărată la începutul verii înflorește acum pentru a treia oară! Sper să reziste peste iarnă, văd că este foarte prolifică.
Și cactusul responsabil de buba mare din degetul meu se pregătește de înflorit. Prima oară anul ăsta, tîrziu de tot (de obicei înflorea prin iunie), mîine i se va deschide singurul boboc. Sper să îi fac poze frumoase, nu ține mai mult de o zi.
Tot azi am constatat cu îngrijorare că prunul grădinii are o scorbură cît China! În care am mai scotocit și eu cu un băț și am tras afară lemnul mărunțit și putrezit din el. Gaura începe într-o parte și se termină în cealaltă, plus că se duce adînc în jos. Cu urzică asortată, răsărită acolo. Chiar n-aș vrea să cedeze cu totul, anul ăsta a rodit impresionant, ca să nu mai vorbim de faptul că nu cred că ar fi plăcut în timp ce eu sau Arin sîntem în hamac, să picăm cu tot cu prun!
Comentarii
Trimiteți un comentariu