Discuţii de seară

Eu în grădină cu picii! Eu cu mîinile prin buruieni, paie şi alte chestii înţepăcioase (am nuşce naiba de plantă tîrîtor-agăţătoare cu ţepi, îi simt ai naibii în aproape toate degetele, de cînd mama respectivă în combinaţie de cîte doi cu Radu, mi-au pierdut una dintre mănuşile minune). Ei... cu improvizaţii dintr-o cutie de carton, o lustră, o lopăţică de jucărie şi alte alea... dau peste o cîrpă de praf acum... făcută dintr-o mai veche pereche de pantaloni de trening. De-a lor! Arin ştia despre ea, Radu deabia o descoperise şi era destul de scandalizat că ce caută pantalonii lui, decăzuţi în aşa hal. La care Arin îi explică foarte în cunoştiinţă de cauză:
Arin: Eeeeiii, şi tu... erau rupţi, în genunchi sau la puţă!
Eu: Aaariiin, cum vorbeşti aşa???
Arin: A, mă scuzi, erau rupţi la PENIS!
Să vă zic pe unde m-am ascuns ca să pot rîde în voie?

Comentarii

  1. Dacă l-a învăţat maică-sa că aşa se spune corect... :)) Cu toate astea, încă mă surprinde cînd aud termenul din gura lui, spus aşa, serios!

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Anotimpurile și igiena

Phoenicurus ochruros... sau cum am scăpat de o obsesie

Lăsați toți chinezii bătrâni să vină la mine!