Discuţii de seară

Eu în grădină cu picii! Eu cu mîinile prin buruieni, paie şi alte chestii înţepăcioase (am nuşce naiba de plantă tîrîtor-agăţătoare cu ţepi, îi simt ai naibii în aproape toate degetele, de cînd mama respectivă în combinaţie de cîte doi cu Radu, mi-au pierdut una dintre mănuşile minune). Ei... cu improvizaţii dintr-o cutie de carton, o lustră, o lopăţică de jucărie şi alte alea... dau peste o cîrpă de praf acum... făcută dintr-o mai veche pereche de pantaloni de trening. De-a lor! Arin ştia despre ea, Radu deabia o descoperise şi era destul de scandalizat că ce caută pantalonii lui, decăzuţi în aşa hal. La care Arin îi explică foarte în cunoştiinţă de cauză:
Arin: Eeeeiii, şi tu... erau rupţi, în genunchi sau la puţă!
Eu: Aaariiin, cum vorbeşti aşa???
Arin: A, mă scuzi, erau rupţi la PENIS!
Să vă zic pe unde m-am ascuns ca să pot rîde în voie?