To TINDER or NOT
Paranteză introductivă utilă subiectului: mă gândesc că majoritatea ați auzit despre prăjiturelele de pe net (cookies), adică niște chestii care ajută niște unii să îți urmărească comportamentul, ce site-uri accesezi, ce produse te interesează, când, cât. Și apoi aveți parte de conținut personalizat al reclamelor ce vă apar pe alte pagini, pe fațăcarte, etc. Câteodată le suspectez de eșec total, cum s-a întâmplat în lunile în care de fiecare dată când accesam fațăcarte aveam parte și de articole/reclame despre panarițiu și monturi.
Cu astea m-am obișnuit că de, navigatul pe www presupune și dezavantaje. Dar, dacă cele întâmplate acum aproape două luni (din nou sunt extrem de promptă NU în scrisul pe blog) nu sunt doar o coincidență cosmică, am niște mici mari întrebări legate de ascultatul telefoanelor mobile.
Se făcea că povesteam la mobilul proprietate personală cu Honey. Care îmi vrea binele și se gândise ea de departe fiind cum că mi-ar putea ajuta viața personală amoroasă sfătuindu-mă să îmi fac cont pe Tinder, că știe ea pe cineva, persoană apropiată, care avu mare noroc în felul acesta. Și eu îi răspund că, Doamne, apără și păzește, Honey!!! Cum să îmi fac cont pe Tinder??? Că eu știu din Cimitirul lui Teleșpan (carte super mișto de altfel) cum că pe Tinder intri să cauți partener pentru quick sex. Și, departe de mine gândul să! Honey nu insistă, vorbim despre altele, subiect închis.
Credeam eu. Pentru că... cine se trezește după câteva zile cu trei mail-uri cum că ar avea creat cont pe Tinder? Subsemnata, adică eu.
Primul impuls:
Al doilea impuls: am verificat în istoricul căutărilor pe computerul de serviciu, telefonul mobil și computerul de acasă dacă am căutat vreodată Tinder. În afară de cele trei mailuri, deschise, nimic nimicuț! Așa că nu pot da vina pe prăjituri, rămâne faza cu monitorizarea apelurilor, lucru care nu mă încântă deloc.
Între timp, mai primesc câte un mail pe săptămână de la rețeaua sau site-ul respectiv, câteodată cu tentă fatidică, mă mai uit la mine să văd dacă am început să dispar sau nu și le ignor în continuare. Poate universul a vrut să îmi dea un semn și eu îl tratez cu refuz. Of! Nimic nu știu!
Comentarii
Trimiteți un comentariu