Lecțiile de vineri III

Probabil că majoritatea dintre voi găsește drăguțe buburuzele, eu nu fac excepție. Cu mai multe sau mai puține buline negre pe roșul aprins, galbene, portocalii, chiar și verzulii, am văzut destule. Ce nu văzusem pînă acum doi ani sau, chiar dacă văzusem habar n-aveam ce sînt, erau larvele de buburuză. De aici, una dintre lecțiile de astăzi.
Lecția 1: creaturile astea destul de respingătoare, ce pătează totul atunci cînd accidental sau voit le faci terci, extrem de nașpa atunci cînd te trezești cu ele în păr, pe corp, și mai nașpa ieri cînd mi-a căzut una în decolteu... sînt de fapt larve de buburuză. Am aflat asta acum doi ani, după o repriză de omorît frenetic la ele, invadaseră toată terasa. Acum le las în pace, doar fără intenție mai pățește cîte una vreun deces din cauza mea.
Tot legat de buburuze, după stadiul de larvă, urmează pupa, se fac covrig și stau cumințele undeva, pe o frunză, lemn, perete, orice, pînă se transformă în chestiile alea drăguțe. Am luat de aici și o poză cu ciclul lor de viață, poate interesează pe cineva. Nu pot să pricep totuși de ce nu se sincronizează mai bine cu ciclul de viață al afidelor, astea erau ciorchine pe frunzele/florile de lămîiță și trandafiri mult înainte să se trezească și buburuzele să facă copii.




Lecția 2: Floarea asta minunată și diafană și mov este... tantanaaa, floare de vînătă! Mă gîndisem inițial să întreb pur și simplu pe fațăcarte, să văd dacă știe cineva. Mi-a trecut. Nu de alta dar, eu sînt destul de pasionată de lumea plantelor și nu mai văzusem pînă anul ăsta. Și da, am șapte vinete, în ghivece și direct în pămînt, din răsaduri cumpărate de o vecină din piață, e primul an cînd încerc, vă dați seama că voi trompeta pe blog dacă apuc să și mănînc din ele.

Lecția 3: Din nou nu îmi fac iluzii că ar ști cineva, așa arată florile de ridichi de lună. Am apucat să mănînc doar vreo jumătate din ridichile din seră, restul s-au întărit și au înflorit, am avut și în vază în casă din ele, le găsesc decorative. Voi lăsa o parte să facă semințe iar anul viitor sper să constat că și încolțesc.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Anotimpurile și igiena

Phoenicurus ochruros... sau cum am scăpat de o obsesie

Lăsați toți chinezii bătrâni să vină la mine!