Toamnă iar

Și totuși... mai sînt întîrziați, ca mine, care așteaptă vara indiană! Cum e fluturele ăsta cu ochi și mult roșu, cu dedicație specială să îmi ofere un strop de căldură! Să mai șteargă dezamăgirea dovlecilor înghețați înainte să crească suficient pentru a fi buni de copt. Anul trecut am avut unul, anul acesta ar fi fost mai mulți dar i-am pus tîrziu, din cauza limacșilor.
M-am bucurat și de regina-nopții, răsărită singură lîngă zidul magaziei, și-a revenit după ce am călcat-o din greșeală, nu-i mai simt parfumul, probabil e prea frig, dar e la fel de frumoasă.

Indiferent că au înghețat sau nu, de decor vor fi buni o vreme, deocamdată în bucătărie, nu știu dacă le voi găsi un loc mai bun. Și, o întrebare: oare eu sînt singura care fredonează zilnic, tare sau în gînd, Emoție de toamnă?

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Anotimpurile și igiena

Phoenicurus ochruros... sau cum am scăpat de o obsesie

Lăsați toți chinezii bătrâni să vină la mine!