Toamnă iar
Și totuși... mai sînt întîrziați, ca mine, care așteaptă vara indiană! Cum e fluturele ăsta cu ochi și mult roșu, cu dedicație specială să îmi ofere un strop de căldură! Să mai șteargă dezamăgirea dovlecilor înghețați înainte să crească suficient pentru a fi buni de copt. Anul trecut am avut unul, anul acesta ar fi fost mai mulți dar i-am pus tîrziu, din cauza limacșilor.
M-am bucurat și de regina-nopții, răsărită singură lîngă zidul magaziei, și-a revenit după ce am călcat-o din greșeală, nu-i mai simt parfumul, probabil e prea frig, dar e la fel de frumoasă.
Indiferent că au înghețat sau nu, de decor vor fi buni o vreme, deocamdată în bucătărie, nu știu dacă le voi găsi un loc mai bun. Și, o întrebare: oare eu sînt singura care fredonează zilnic, tare sau în gînd, Emoție de toamnă?
Comentarii
Trimiteți un comentariu