Cînd creşte, lumina îmi macină clipele

Cred că am intrat din inerţie în pub, înainte să ajung la locul unde am parcat maşina. Căldură, mulţi necunoscuţi, ciudat, am căutat repede ieşirea. Înainte să ies, în stînga, el, bucuros că mă vede, şi eu la fel, aşa cum sînt de fiecare dată pentru că îmi aminteşte de tine. Mă întreabă dacă ştiu ce zi e astăzi, ce au sărbătorit ei azi. Nu ştiam. 20 de ani de la terminarea liceului. 20, ştii? Şi era sigur că te-ai fi bucurat şi tu. Am zis că da şi am ieşit să nu mi se vadă lacrimile şi toate întrebările alea cu cum ar fi fost dacă!