Momentele de blondă

Eu le zic aşa, "incorect politic", de fapt sînt momentele mele cînd par mai tîmpiţică... (sursa foto)

Momentul nr. 1: azi, la casă la METRO, cumpărasem cîte ceva de mîncare şi un top de hîrtie pentru multifuncţional. Pe care am ales-o, normal, în funcţie de preţ şi calităţile hîrtiei, trecute pe ambalaj şi verificabile pe mostrele disponibile în nişte tăviţe de acolo (bună treaba asta, e prima dată cînd o remarc). Pînă aici, nimic deosebit! La casă, tanti de acolo, citeşte codurile produselor, ajunge la hîrtie şi îmi spune complice: "Felicitări! Aţi luat din aia bună!" WTF? Dacă luam "din aia rea" îmi zicea: 4! La colţ! Duceţi-o înapoi la raft? Şi am început să mă întreb dacă păream mai cu dizabilităţi în a realiza că două steluţe la copiat şi trei steluţe la imprimat cu laser sau cu jet de cerneală sînt mai bune decît una peste tot?
Momentul nr. 2: pe ăsta trebuie să mi-l asum şi să-l declar ca veritabil, chiar aşa m-am introdus domnului de la Romtelecom... clienta cu momente de blondă autentică! Pentru că îl recunoscusem de acum cîţiva ani cînd am mers cu aceeaşi problemă acolo, m-am aşezat frumos să aştept să mă ajute acelaşi nene. Ce am făcut? Mi-am blocat accidental (acum îmi dau seama că e din cauza purtatului în buzunar) tastele telefonului fix. Asta acum vreo două săptămîni! Mare tragedie, n-am mai putut să o sun pe Mami două weekend-uri, pînă la urmă am realizat că pot primi apeluri şi m-a sunat ea. Habar n-aveam cum să îl deblochez, ştiu că am mai păţit asta acum cîţiva ani, atunci m-a ajutat tot nenea, recunosc că mi-a făcut atunci şi o copie după cartea tehnică pe care mi-a scris ce să fac dacă îl mai blochez, am pierdut-o... (pe acelaşi model, după ce am chemat de două ori asistenţa tehnică la serviciu pentru că ţiuia non-stop centrala telefonică, am notat în tabelul excel cu telefoane utile, mare: apasă tasta 1 dacă mai cîntă!). Acum notez aici şi poate mă ajutaţi voi dacă uit: dacă mai blochez tastele telefonului fix trebuie să apăs lung tasta #!!! Important este că nenea s-a amuzat, mi-a deblocat tastele, mi-a făcut recomandări, clientul de după era fericit că n-a avut mult de aşteptat...

Off-topic: m-a întrerupt Arin, a venit să se aşeze în braţele mele. Dialog:
Eu: Arin, ce spui dacă eu îţi zic că simt nevoia să mă iubeşti?
Arin: Tu ce spui dacă eu îţi zic că simt nevoia să NU?
Eu: Haaa??? (gîdilat şi jigărit copilul)
Arin: Simt nevoia să DA doar dacă pui biscuiţii ăştia (arată spre fursecurile inel de la Lidl) în pahare peste ştii tu ce (începe cu budin...) şi mai pui frişcă şi stafide şiiii...
Phiii... cîtamai profitorul!!! Şi n-are decît nouă ani...