Prin frunze...
Caut o soluţie să împac nevoia de a merge pe bicicletă cu plăcerea de a călca direct prin covorul de frunze uscate din pădure. Ieri am făcut cîţiva paşi prin frunze, mergînd pe lîngă bicicletă dar, parcă tot mai bine era hopa - sus, şi din cauză de zi scurtă şi frig aproape. Că nu m-am îndurat să plec mai devreme din casă, încă avînd febră musculară la gît de la atîta dat din cap la November Rain Night. Am fost uşurată cînd Cipi mi-a trimis sms să lăsăm pe altădată tura de biţă propusă dar nici n-am mai putut sta fără să plec pe bici, atunci cînd am văzut soare afară. Ce e frumos la mersul prin pădure este că nu ţi se pare niciodată la fel, lumina, umbrele copacilor se preling diferit, cerul e altul, doar gîndurile mele sînt poate aceleaşi...
duffy distant dreamer
duffy distant dreamer
Comentarii
Trimiteți un comentariu