La cirese

Pentru ca nu am reusit sa dau de Anca pe mobil, ii multumesc aici pentru ciresele mincate ieri de pe terenul ei din Cisnadioara. Am mers cu bicicletele, intr-o excursie programata simbata, dar atunci ne-a hisiit ploaia torentiala! Am plecat cam pe inserat, dar a fost in regula, aerul placut, cimpurile cosite de pe drum, miroseau a fin, ce sa va mai spun de cite zeci de forme aveau norii, si cit de incintata eu sa ii privesc! Va arat si voua!
Si ciresele au fost foarte bune, n-am stat sa aleg daca au viermi sau nu, erau altfel asa, culese direct din pom! Primele mincate anul asta, ca am fost rea, iar cele cumparate de mama, le-am lasat sa se strice in frigider, la serviciu... dar voi nu ma spuneti, asa-i?

Comentarii

  1. nuuu, nu te spunem si nici ea nu te citeste :)))

    sa-ti fie de bine!

    RăspundețiȘtergere
  2. ai scapat, da' nu de tot ;)

    stii ce lipseste in imaginea de mai sus, de fapt in tot ansamblul asta cu ciresele, nu?

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Anotimpurile și igiena

Phoenicurus ochruros... sau cum am scăpat de o obsesie

Lăsați toți chinezii bătrâni să vină la mine!