Ca să îi răspund lui
Miju, plimbarea pentru "oameni mari" a fost foarte faină! Nu a fost un traseu dificil, am mers pînă în Cisnădioara la un ceai şi un Apfel Strudel în cazul meu, papanaşi sau clătite, alţii! Cu toate astea pot spune că am simţit efectul Sărbătorilor şi al statului în casă, pe porţiunea de urcare... iar astăzi simt efectul curentului sau al vîntului de sîmbătă, prin urechea dreaptă (cu porţiunea de maxilar aferentă), care dă semne că suferă de ceva traume! Cam fluiera vîntul la întoarcere, din cauza vitezei pe porţiunea de coborîre! N-am făcut faţă provocării lui Seba de a ne întrece pe bucata aia, pentru că... mi-e frică, mi-e frică, să cobor singurică... la un moment dat, cînd viteza depăşeşte limita mea de siguranţă, trăiască frînele! Oricum am tot timpul senzaţia de deja vu acolo, de cînd era să cunosc îndeaproape o turmă de oi, numai eu ştiu cum am frînat cînd, ieşind din curbă m-am trezit cu ele pe şosea. În mijlocul lor mai erau şi nişte motociclişti care schimbau "amabilităţi" cu ciobanii! Eu am mulţumit Celui de Sus că am reuşit să opresc fără să mă dau peste cap şi am trecut uşurel printre patrupedele şi bipedele de pe drum! Aşa, şi ca să îmi vărs tot oful... să îi ia naiba pe cei care taie curba din drumul spre Răşinari în drumul spre Cisnădioara!!! De data asta era să am bucuria unei întîlniri apropiate cu un autovehicul cu bizonul aferent care a efectuat manevra asta cînd noi eram aproape în intersecţie... din nou, trăiască frînele de la biţă! Şi cam atît! Vă povestesc altă dată cum şi dacă am reuşit să îmi omor colecţia de cactuşi pentru plimbarea asta!
Ca să îi răspund lui Miju, plimbarea pentru "oameni mari" a fost foarte faină! Nu a fost un traseu dificil, am mers pînă în Cisnădioara la un ceai şi un Apfel Strudel în cazul meu, papanaşi sau clătite, alţii! Cu toate astea pot spune că am simţit efectul Sărbătorilor şi al statului în casă, pe porţiunea de urcare... iar astăzi simt efectul curentului sau al vîntului de sîmbătă, prin urechea dreaptă (cu porţiunea de maxilar aferentă), care dă semne că suferă de ceva traume! Cam fluiera vîntul la întoarcere, din cauza vitezei pe porţiunea de coborîre! N-am făcut faţă provocării lui Seba de a ne întrece pe bucata aia, pentru că... mi-e frică, mi-e frică, să cobor singurică... la un moment dat, cînd viteza depăşeşte limita mea de siguranţă, trăiască frînele! Oricum am tot timpul senzaţia de deja vu acolo, de cînd era să cunosc îndeaproape o turmă de oi, numai eu ştiu cum am frînat cînd, ieşind din curbă m-am trezit cu ele pe şosea. În mijlocul lor mai erau şi nişte motociclişti care schimbau "amabilităţi" cu ciobanii! Eu am mulţumit Celui de Sus că am reuşit să opresc fără să mă dau peste cap şi am trecut uşurel printre patrupedele şi bipedele de pe drum! Aşa, şi ca să îmi vărs tot oful... să îi ia naiba pe cei care taie curba din drumul spre Răşinari în drumul spre Cisnădioara!!! De data asta era să am bucuria unei întîlniri apropiate cu un autovehicul cu bizonul aferent care a efectuat manevra asta cînd noi eram aproape în intersecţie... din nou, trăiască frînele de la biţă! Şi cam atît! Vă povestesc altă dată cum şi dacă am reuşit să îmi omor colecţia de cactuşi pentru plimbarea asta!
:)) Ce draguta esti tu cand incerci sa-ti versi of-ul.
RăspundețiȘtergere:)) Nu îmi reușește?
RăspundețiȘtergere