Pe cioburi La Turn...

Din seria experiențelor mele culinare de prin oraș, vă povestesc puțin cum a fost sîmbătă, La Turn. Localul e drăguț, renovat recent, îmi place mai ales salonul cu reclama la bere, îmi place și că exploatează mai bine terasa din Piața Mică dar... au o mare problemă logistică sau administrativă! Zice-se așa pe site-ul lor: Restaurantul La Turn nu este doar un nume care si-a castigat fara dubiu tilul de obiectiv esential in tot ceea ce inseamna ghidul culinar sibian, dar pentru a va convinge trebuie sa il vizitati si sa intrati intr-o lume in care istoria si prezentul se intrepatrund. Înțeleg eu cum vine cu istoria dar, din păcate, înțeleg cum stă treaba și cu prezentul... Sîmbătă am ajuns pe terasă pe la orele 21 și am plecat pe la orele 23. Cinci adulți și trei copii... care se fugăreau pe toată terasa. De ce vă spun amănuntul ăsta? Pentru că de cînd am ajuns pe terasă și pînă am plecat, în spațiul dintre mese stătea o sticlă sau un pahar spart, plin de cioburi pe acolo, cu toată grija mea, am călcat într-unul. Uimitor a fost că ospătărița nu avea nici o treaba, ocolea și ea cioburile dar nici gînd să le strîngă de acolo. Noroc că nu am fost și cu copiii mei, așa, am avut măcar liniștea că ai mei nu iau niște cioburi la purtător. Probabil, tantiile care serveau au găsit sub demnitatea lor să strîngă. Păcat! O mare bilă neagră pentru local!