Orez cu creveți

Din cînd în cînd mi se întîmplă să gătesc. Nu știu să fac mîncăruri tradiționale, sînt convinsă că aș putea face orice cu o carte de bucate alături așa că nu mă complexez! Astăzi, totuși am avut ceva emoții, am gătit orez cu creveți, prima dată cînd am folosit orez brun, și a fiert incredibil de greu, chiar și cînd l-am decretat fiert, tot nu mi se părea gata. Rețeta a fost un fel de hibrid, pornit de la o rețetă de pe net: am călit cîțiva căței de usturoi în ulei de măsline, am adăugat orezul, un fel de supă din apă cu vegeta, am amestecat la el și completam pe măsură ce scădea, pe la jumătatea procesului am adăugat creveții, restul de supă, mai la sfîrșit vinul alb, iar cînd a fost gata, pătrunjel verde! Vă recomand și orezul basmati pentru un plus de aromă, l-am folosit anterior, gătit cu midii!

Comentarii

  1. sunt dezamagit :D ma asteptam sa fie orez cu creveti RAPID ! :))

    RăspundețiȘtergere
  2. oare de ce ma asteptam sa fii carcotas si la retetele astea? ntz ntz ntz :P

    RăspundețiȘtergere
  3. Teo... din cînd în cînd merge şi ceva mai LENT :)) Chit că simţeam că îmbătrînesc lîngă el!
    Rhodos, o fi el cîrcotaş dar acum cred că ar fi poftit la orezul meu... ca vulpea la struguri :)

    RăspundețiȘtergere
  4. eu sunt pro RAPID si gustos, fara exceptii :D
    prea mult timp pierdut pentru cateva minute de desfatare a papilelor gustative..
    teo, unde ziceai ca gasesti orez din ala la punga? :))

    RăspundețiȘtergere
  5. Hmmm... data viitoare poate vă las să gătiți voi! Indiferent dacă RAPID sau LENT (sau la pungă)!

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Anotimpurile și igiena

Phoenicurus ochruros... sau cum am scăpat de o obsesie

Lăsați toți chinezii bătrâni să vină la mine!