Din maşină...

Am mai vorbit eu pe aici de români şi de complexul vacii pe uliţă... cred că vor trece generaţii pînă se va scăpa (sau nu) de asta. În cartierul meu rezidenţial, nici vorbă! De la mic la mare, pe mijlocul drumului... inclusiv cu cărucioarele cu progenituri... la ce să mă mai aştept de la copii! Ieri, mergînd spre grădiniţă... un puşti pe bicicletă cu roţi ajutătoare pedala de zor pe mijlocul drumului, îl claxonez să se dea la o parte. Mă întîlnesc cu el la grădiniţă, nu are mai mult de 7 - 8 ani, venise să îl ia pe fratele lui, la vreo 5 ani, cred. Îi spun... toate alea, cît mai frumos, să nu mai meargă pe mijlocul drumului, că îl calcă maşina, bla, bla... cînd plec, fratele pe aceeaşi bicicletă, parcă mai pe marginea drumului. Uit ceva, trebuie să mă întorc... pe stradă două joiene cu copiii aferenţi, mergeau cîteşpatru, unul lîngă altul, pînă în mijlocul drumului... tantiile cred că bănuiesc oareşce urmă de maliţiozitate în felul cum mă uit la ele, că parcă dau să îmi zică ceva...

Una peste alta, plină lumea de nebuni, să nu mai povestesc de unii şoferi, şi în special şoferiţe (şi nu e misoginism aici), că mă apucă tot felul de discursuri la volan... mai ales cînd sînt grăbită, în întîrziere, ca ieri... şi făcea una stînga de pe Alba Iulia de zici că-şi făcea şi manichiura în timp ce vira... şi semaforul ăla ţine puţin... mi-am cerut scuze după aceea lui Arin că am vorbit urît... şi el... nu ai de ce să te scuzi, mama, e vina şoferului ăla (şoferiţă, spun eu), conduce prost... :)) măcar mă înţelege puştiul meu!