Un colț de Budapesta

S-a întors prietena mea Mari din Budapesta... și cum îmi stă în fire să mă laud și cu ce văd, fotografiază prietenii/rudele... azi cîteva imagini de acolo... în principiu de la memorialul holocaustului. Sigur ați văzut cu toții imagini din Budapesta așa că pe celelalte nu voi insista, deși sînt superbe toate! Atît am bătut-o la cap cu salcia că i-a tîrît pe ai ei să o vadă. Cînd am văzut pozele am crezut că pățesc ceva instant... salcia mea era toată bandajată!!! Mi-au trecut prin minte cele mai fanteziste scenarii... inclusiv că i-au lipit frunzulițele la insistențele vecinilor să nu-i mai audă plînsul... :(
Pînă la urmă m-a liniștit Mari, este doar în renovare. Vedeți o imagine și din sinagogă, impresionantă cu adevărat... nu degeaba este a doua sinagogă ca mărime din lume, eu nu am ajuns să văd și interiorul! Și dacă ceea ce bănuiesc eu este adevărat... acolo, căsuțele alea mici cu pietre în ele sînt un fel de cimitir în miniatură... mi-a spus și mama din expediția ei în Israel că evreii nu duc flori la cimitir, duc pietre... ăsta este semnul durerii și aducerii lor aminte. Foarte frumos! Compar eu pietrele lor cu florile noastre de plastic din cimitire... ghiciți cine cîștigă...?!

O problemă tot mai am eu... cine e domnul? Că văd că Mari este foarte tandră cu el? :)) Un pic cam înalt și cam bine făcut dar deh, gusturile nu se discută... Sper că remarcați ținuta mooov, asortată, nu degeaba sîntem prietene... se pare că avem aceleași fixuri...!!!

Comentarii

  1. Si bine ai facut ca m-ai batut atata la cap ca tare mult m-a impresionat acel loc...si pe ai mei, desigur...atata doar ca ei au crezut initial ca o sa vada o salcie adevarata si nicidecum o sculptura metalica (care, ca additional info, e un candelabru inversat)...s-au luminat dupa ce le-am zis de partea cu inscriptionarea numelor respective.
    Da, poza cu acele candelabre impozante e din interiorul sinagogii, casutele alea chiar sunt niste cimitire in miniatura iar in cimitirele evreiesti se duc intr-adevar pietre si nu flori...mi s-a parut interesant lucrul asta...ca dovada si multimea de poze facute cu pietre din cimitirul alaturat sinagogii..

    Hihi...si acum urmeaza partea cu Mari cea tandra...imi pare rau ca te dezamagesc dar nici eu n-am aflat cine e nenea respectiv...pot sa-l localizez pe traseul nostru turistic...dar cam atat..Si cum sa nu fiu tandra cu un nene atat de abatut, cu umerii aia ingreunati, probabil, de povara istoriei? :D
    Cat priveste tinuta mea mov, ar fi mai greu ca cititorii tai sa nu o remarce...ca e cam..mult mov in ea :D...well, ce pot sa mai spun...era una din zilele alea...mov :))

    RăspundețiȘtergere
  2. PS la comentariul anterior: Poate tot ar trebui sa-mi fac si eu blog :D

    RăspundețiȘtergere
  3. Deci umbli cu necunoscuţi, purple lady!... am înţeles... şi de acum înainte te voi bate de două ori mai mult la cap să-ţi faci blog!!! :))

    RăspundețiȘtergere
  4. Super poze.Am fost si eu acum 2 ani in Budapesta si chiar ai unde face poze.

    RăspundețiȘtergere
  5. Doar cu necunoscuti inerti :)
    Iar blog o sa-mi fac atunci cand o sa-mi dau seama (putin probabil, dar posibil :D) sau ma trage de maneca vreun binevoitor ca exagerez cu comentarii lungi, inutile si aberante :D

    RăspundețiȘtergere
  6. @Doyna, și eu am fost în Budapesta, din păcate acum mulți ani de zile și fără cameră foto, am doar niște fotografii clasice, făcute de un prieten.
    @Mari, nu te baza pe chestia cu comentariile, poate sînt ele lungi cîteodată, dar inutile și aberante, never, așa că nu te aștepta la un impuls din partea asta.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Anotimpurile și igiena

Phoenicurus ochruros... sau cum am scăpat de o obsesie

Lăsați toți chinezii bătrâni să vină la mine!