Papilio machaon...

Entry for December 29, 2008

Nu știu de ce... în iarna asta... și în frigul de afară eu mă gîndesc la fluturii copilăriei mele... și la cîte aripi au încetat să bată pentru toana mea de a avea un insectar... atîta zbor prins în ace de gămălie...
Cei mai frumoși, coadă de rîndunică, îi găseam în colțul străzii bunicilor... pe florile de Cosmos... erau mulți în vremea aceea, acum, chiar dacă stau la curte, nu știu dacă am văzut unul în patru ani de zile. Și mă gîndesc că borcanele mele de sticlă au dezechilibrat o lume întreagă... oare tristețea mea cutremură ghețarii din Groenlanda?

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Anotimpurile și igiena

Phoenicurus ochruros... sau cum am scăpat de o obsesie

Lăsați toți chinezii bătrâni să vină la mine!