Amintiri din epoca de aur - Morțișorii

V-am povestit săptămîna trecută cum am început operațiunea sortat și aruncat, din păcate nu respectînd indicațiile lui Marie Kondo, cu ordinea clară a lucrurilor, ci așa, mai pompieristic, cu ce se nimerește atunci. La mine s-a nimerit weekend-ul ăsta să fac o expediție în pod, am aruncat un sac și jumătate de pantofi (90% ai mamei mele, am ales să păstrez cîteva perechi, unele nepurtate, din colecțiile vechi Guban). Lîngă ei am găsit două cutii cu diverse, mare parte hîrtii. Într-una dintre ele erau lucrurile rămase de la fratele meu. Știu că i-am golit sertarele mobilei în cutia aceea și nu am avut inima pînă acum nici să mă uit ce este în ea și nici să arunc ceva de acolo. Acum am decis că nu îi cinstesc memoria păstrînd trei penare uzate sau niște publicații fără valoare. I-am păstrat desenele, niște jucării, caiete. Greu oricum.

În cealaltă cutie erau diverse hîrtii vechi de-ale mele. Printre ele, o foaie A4 dactilografiată cu programul TV al primei duminici a anului 2000. Scrisă undeva înainte de '89, am păstrat-o de la un episod de sortat/aruncat la altul pentru că mă amuza la fel de mult ca pe vremuri. Acum am decis că e mai bine să o scanez și că pot să o pun în sacul cu hîrtie de reciclat. Azi mi-am întrebat colegii de serviciu dacă ei își aduc aminte de programul ăsta. Nimeni nu știa nimic așa că încerc și aici, poate nu sînt un fel de dinozaur, cu amintiri singulare. 

Tot acolo am dat de diplomele astea două, îmi mai aduc aminte vag de tabăra respectivă, de faptul că am participat la niște concursuri, absolut deloc. Mă distrează combinația preocupărilor mele de atunci, șah și muzică ușoară. Să cînt îmi place și acum, șah n-am mai jucat de nu mai țin minte. Sînt curioasă ce am cîntat acum aproape 33 de ani. Hmmm... cum sună asta! Ce de timp a trecut...