Ce-am mai citit

Nu am să vă povestesc despre lecturile mele din ultima vreme în mod cronologic. Oricum, de cînd m-am gîndit să scriu despre asta au trecut ceva zile, probabil vreo două săptămîni. Știu că salvasem deja pozele coperților și s-a întîmplat în aceeași seară sau la o dată apropiată să simt pentru prima oară în acest sezon, mirosul iernii. Au fost zilele acelea friguroase, deschisesem ușa bucătăriei să văd ceva iar afară mirosea a iarnă. Mi-ar fi greu să definesc cum anume e mirosul ăsta dar pentru mine era clar, așa cum multe dintre amintirile mele au miros, așa era și atunci.

Mirosul se potrivește cumva cu prima dintre cărți, de fapt, primele cinci, pentru că atîtea volume au fost publicate la noi și am citit din seria Exploratorii. Primele patru le-au primit cadou copiii mei de la M. Nu știu cum se face, eu le-am citit prima iar de curînd am cumpărat și cel de-al cincilea, Drumul de gheață și foc. Cărțile spun povestea a trei pui de urs, unul brun, unul alb și unul negru, ajunși împreună și purtați de un destin special, cel "de a salva Sălbăticia". Peripețiile lor sînt un pretext spre o meditație mai largă, asupra nivelului de poluare și de distrugere la care s-a ajuns pe Pămînt. Aștept cu nerăbdare următorul volum, seria avînd în total 12, Editura All anunța publicarea primelor șase.

Cred că eram în facultate atunci cînd am văzut ecranizarea Trainspotting, una dintre cărțile lui Irvine Welsh. Știu că am rămas impresionată de film, era altceva, o lume paralelă mie, decadentă și incitantă, atunci cînd am găsit cartea, după ani de zile, am citit-o cu plăcere, asociindu-i și imaginile vizuale stocate în memorie. Altceva n-am mai citit de el pînă vara aceasta, am uitat să iau vreo carte cu mine în vacanță și ne-a împrumutat vreo trei tatăl lui Radu și al lui Arin, una dintre ele fiind Varză reîncălzită. El zicea că e o continuare a Trainspotting. Ei bine, nu e chiar o continuare, volumul este o colecție de povestiri ale căror protagoniști suferă infailibil de varii dependențe, obsesii și angoase. Personal, am apreciat cel mai mult ultima povestire, Eu sînt Miami, poate și pentru că este mai lungă, are personajele mai bine conturate și violența moderată. Mi-ar fi plăcut să îl pot întîlni pe autor, vine miercurea viitoare, 25 octombrie, la Sibiu, de la orele 18.00, la Teatrul Gong.
Editare ulterioară: atît am reușit să scriu și iar au trecut aproape două săptămîni. Așa că, restul lecturilor vor trebui să aștepte și vă voi povesti despre ele altădată. Vă las cu coperțile.