Vremea jegului

Sună dramatic, știu, dar așa simt cîteodată că cineva acolo (nu sus, pe uliță) urmărește îndeaproape cînd sînt eu mai murdară de la grădinărit și îmi ia apa. Sau curentul, există mai nou variațiuni pe tema.

Primul moment "fericit" a fost vineri, acum două săptămîni. Eram plină de pămînt, iarbă, după o zi de grădinărit frenetic, Maia și tatăl ei la fel. Decidem să încheiem ziua și să mergem la spălat. Pauză. Țevile de apă goale, nimic, nimicuț, pauză, lipsă, gaură. Priveam cu jind la rezervorul WC-ului, acolo mai era apă!

Ce ne-a salvat măcar mîinile de stratul de noroi? Apa din dezumidificator, nu apucasem să o golesc, erau aproape doi litri, prioritate au avut mîinile Maiei.

Înțeleg că oamenii ăștia lucrează la reabilitat străzile dar măcar un bilețel, o portavoce, un vornic, ceva, pentru cei care nu citesc presa online, în caz că au anunțat acolo, n-am verificat.

Faza asta s-a repetat de mai multe ori, cu mici diferențe, pînă și dezumidificatorul era gol cîteodată, m-am mai bucurat o dată că n-am golit cada după baia de seară a Maiei, am cumpărat apă la cinci litri, chestii de genul, e întotdeauna o surpriză cînd se ia apa, m-a deranjat sîmbătă sau duminică dimineața că a trebuit să mă spăl pe dinți cu apă din sticlă.

Ieri a fost din nou minunat, eu lucrasem în seră, două ceasuri, exact din alea contraindicate expunerii la soare, căldură mare, plină de chit de geamuri vechi, pămînt, silicon, etc., fericită totuși că îngerii mei păzitori m-au ferit de decapitarea cu niște bucăți mari de sticlă. Aveam într-un colț al minții piticul ăla care spunea că poate nu voi avea apă să mă spăl dar am decis să îl ignor. Apare Radu de la școală: Mama n-avem curent! Aaa, da, minunat, măcar am apă, de duș cu apă rece ați auzit? Într-o oră trebuia să plecăm la un spectacol de dans. S-a îndurat totuși cineva acolo și a revenit curentul la timp să facem amîndoi un duș rapid. 

Acum sînt din nou jegoasă, sînt curioasă ce îmi rezervă viitorul. Azi merg la masaj...