Despre sfinți și deontologie profesională

Ce au în comun cele două noțiuni? În principiu faptul că sînt intangibile și ai ceva probleme în a defini exact de unde încep și unde se sfîrșesc. Despre cea de-a doua ar fi trebuit să studiez în facultate dar, într-un an de zile am ținut doar trei dintre cursuri (în principal din lipsa profesorului care preda materia respectivă). Așa că, nu vă voi ține teorii învățate, vă spun doar că, din punctul meu de vedere, deontologia profesională ar trebui să fie aplicabilă oricărui domeniu, fie că ești măturător de stradă, coșar sau, în cazul de față, ziarist, ar trebui să îți faci cît mai bine și corect treaba.

De ce m-au apucat cugetările filozofice pe teme de? Pentru faptul că astăzi, pe față carte, aveam un amic foarte revoltat de un articol pe care l-a citit pe un site de știri și dădea și link. L-am salvat și colat alături. Repet, pe un site de știri. I-am spus să stea liniștit că sigur este un pamflet, articolul original fusese citat și acesta pe fb, acum o săptămînă.

Ce mă irită pe mine foarte tare, dincolo de ideea că la noi orice găselniță, oricît de puțin probabilă, scandaloasă și ignorînd orice urmă de bun simț, este percepută ca posibilă. Adică oameni cu scaun la cap se gîndeau în primul rînd că se poate ca patriarhul Daniel să impună taxă pe folosirea numelor sfinților. Pentru că sîntem țara în care multă lume își permite să fie originală, în interpretarea moralei, a legilor, a tot ce se există. Asta ca să nu zic că le ignoră cu desăvîrșire.

Rămîne problema jurnalistului (posibil copistului) care a preluat copiind și lipind pe site-ul de știri, pamfletul Times New Roman, un site cunoscut de satiră și pamflet, unde ți-e clar asta de la început, din titulatura ziarului: Cotidian independent de umor voluntar. Pentru că, precizează sursa, dar nu indică nicăieri faptul că este un pamflet, trăznaia apare pe site-ul Time4News, în rubrica de știri din Educație și Cultură. Și aici eu văd două variante posibile: ori e suficient de bou și de pe lîngă cît să nu verifice sursa sau habar n-are ce e aia pamflet, caz în care sînt îngrozită de posibilitatea ca alte exemple de genul să treacă de știre. Ori e rău-intenționat și a lăsat lucrurile așa pentru a face valuri în rîndurile celor creduli. Manipularea se poartă din greu și la multiple niveluri.

Indiferent de variantă, rămîn la concluzia că mai bine nu urmăresc presa. M-am săturat de chestii de genul sau de gunoaiele care sînt servite zilnic pe post de materiale media (cel puțin eu am nimerit majoritar din astea) sub scuza aia penibilă că asta vrea poporul, asta îi dăm! Normal, că dacă tu ai un instrument de presă folosibil în principal ca portavoce în campania electorală, în restul timpului, egal ce difuzează!

Mda, nici nu știu de ce mă mai revolt! Ignorați idealismul feroce!