Am media FB cu Bravo!

La masa de prînz, piure cu șnițel din piept de pui:
Arin: Îți dau FB cu Bravo pentru piure, că așa-mi făcea la cantină, adică la restaurant!
La cină, mămăligă cu brînză și smîntînă:
Arin: Mama, știi că ți-am dat FB cu Bravo pentru piure, pentru șnițel îți dau doar FB, că, știi tu, nu era scos atunci din tigaie (normal, că Radu pleacă de acasă cu vreun sfert de oră înainte să ajungă Arin, le-am făcut să poată mînca și el)! Și, îți dau FB cu Bravo și pentru mămăligă. Îți iese media FB cu Bravo!
................................ 
Fericire maximă. Radu încă nu ajunsese la cină, se schimba pe sus, dialogul continuă:
Arin: Mama, așa-i că bucătarii trebuie să guste absolut orice gătesc?
Eu: Cred că da, Arin! 
Arin: Știam eu! Uite, Radu vrea să se facă bucătar dar nu vrea să guste mîncarea, nu cred că se poate!
Eu: Dar, mai sînt și excepții, eu nu gust tot ce gătesc!
Arin: Mama, tu ești... bucătăreasă! Sesizezi diferența?!

Oare doar mie mi se pare că deși am media FB cu Bravo, sînt pe treapta de jos a lanțului trofic culinar?

Comentarii

  1. lilisor31 octombrie 2012 la 07:20

    ha ha haaa ! ce sa mai zic, super amuzanti copiii astia!

    RăspundețiȘtergere
  2. ioana31 octombrie 2012 la 09:06

    Ce tare esti! Eu nu am niciun calificativ pana acum, desi imi petrec o mare parte din viata in bucatarie. Si fac si prajituri!

    RăspundețiȘtergere
  3. Orin31 octombrie 2012 la 09:47

    Lilișor, da, le mai scriu perlele pe aici de frică să nu le uit. :)
    Ioana, stai puțin să se obișnuiască Ana cu calificativele, după aceea cred că va începe și ea să le acorde! Nu știu de ce, cum ai pomenit cuvîntul magic prăjituri, mi s-a făcut un gol în stomac! :D

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Anotimpurile și igiena

Imagine
Că tot îmi spunea Silvie că nu mai scriu ce perle scot copiii mei, azi, una proaspătă! După temele la engleză și germană îl chestionam pe Arin ce ore are mîine, ce avea de făcut, ce mai are, etc. Ajungem la subiectul Biologie și cică mîine fac Educație pentru sănătate și le-a dat astăzi de scris o temă... cu ”ce fac igienic în fiecare anotimp”. Mie îmi dădea cu rest așa că am insistat că eu nu înțeleg cum vine asta și îmi arată ce a scris: ”Igiena în funcție de anotimp: Primăvara Mă îmbrac cu bluză și pantaloni lungi. Mă spăl de 2 ori pe zi. Nu merg în maieu. Vara Mă îmbrac cu tricou și pantaloni scurți. Mănînc ce este rece. Dorm mai mult. Toamna Mă îmbrac cu haine groase. Mă spăl de 3 ori pe zi. Dorm mai puțin. Iarna Mă îmbrac foarte gros. Mă spăl cu apă fierbinte. Nu mă obosesc să mă mai trezesc (hibernez).” Cică profesoara a văzut chestia asta și nu a zis nimic. Cred că s-a abținut eroic. Pe mine m-a pufnit rîsul. Nu cred că am avut o ...
Citiți mai multe

Phoenicurus ochruros... sau cum am scăpat de o obsesie

Imagine
O parte dintre voi ştiu deja de curiozităţile mele ornitologice... în jungla de la mine din grădină îşi găsesc cămin permanent sau scurtă escală, tot soiul de specii: am turturele, piţigoi, vrăbii şi coţofene tot timpul anului şi, ocazional grauri, mierle, ciocănitori iar duminică am văzut prima dată o gaiţă! La zburătoarele cu regim permanent mai era una pe care nu puteam să o identific de ani de zile... cafenie, cu coada portocalie, vizibilă mai ales în zbor ( foto ), mică de talia unui piţigoi dar mai zveltă, cu nişte triluri frumoase iar în perioada împerecherii, masculul făcea nişte demonstraţii complicate, ajungînd să dea din aripi atît de repede încît stătea aproape pe loc, ca un colibri. Inutil să vă spun că nimeni nu ştia cum se numeşte, probabil şi descrierea mea... "păsărică cafenie cu coadă portocalie", nu era foarte inspirată, iar motoarele de căutare dădeau rezultate dintre cele mai fanteziste. Astăzi, a venit pe pervazul geamului meu de la birou, mi-a...
Citiți mai multe

Lăsați toți chinezii bătrâni să vină la mine!

Imagine
Desigur, pot fi ușor acuzată de discriminare și de viziuni înguste, cu un așa titlu. Dar, no, știți vorba aceea cu ”muncă de chinez bătrân”. Cam așa m-am simțit eu o vreme lucrând cu drag și mai puțin spor la fața de pernă din imagini. Știu că locul postării ar fi pe Orin - Arts & Crafts , dar aici mă pot și văita puțin de cât am lucrat. Nu știu dacă îi știți pe cei de la LOOMescu . Țes niște preșuri minunate, din textile tăiate fâșii, am fost la un atelier de-al lor. Cum reciclatul face parte din viața mea, mi s-a părut foarte bună ideea. Până atunci, mai tăiam tricouri fâșii pentru a lega roșiile cu ele. Țesutul mi se părea mai complicat, trebuia să bat cuie pe un suport de lemn, să așez fire pe el. La croșetat trebuia să mă uit când lucram, tricotatul era cel mai facil: puteam să lucrez și să mă uit la televizor.  Plină de optimism, am început să îi tai hainele Maiei rămase mici. În principiu cele ce erau prea uzate pentru a mai putea fi date altcuiva. Am tăiat și un cearcea...
Citiți mai multe