NU SE MAI POATE! Merg eu ca tot omul sănătos la cap şi cu copiii la mama respectivă să fac nudism în grădină, soarele-soare, s-a anunţat ieri seară, s-a ţinut de cuvînt! Pregătesc şezlongul, cartea, găsesc un unghi din care nu eram vizibilă tuturor vecinilor şi intru în modul şopîrlă: 10 minute pe spate, 10 pe o parte, 10 pe cealaltă, rotisor curat! Deschid ochii (am luat degeaba cartea, am preferat pînă la urmă să stau cu ochii închişi) că mi se pare că aud ceva... cînd colo, Bobiţă, cîinele vecinilor din spatele curţii (pomenit
aici), la mine în terasă! Strig la el, nu mă văzuse, se sperie, începe să latre dar se îndepărtează puţin, continuă să mă latre din dreptul geamului de la garaj! Na, de fugărit/luptat cu cîinele în fundul gol nu mă simţeam în stare aşa că am luat o piatră de lîngă mine (noroc că aşezasem şezlongul pe pietriş), arunc după el, nimeresc bujorii. Mai iau o piatră, arunc după el, nimeresc ţeava pe care stă viţa! Da, ştiu, rîdeţi voi rîdeţi, dar să vă văd aruncînd din poziţia culcat pe o parte, năucit de soare! Ţeava face zgomot, cîinele pleacă lătrînd, îi mai zice ceva domol şi stăpîna din fundul curţii!
Din nou: REZOLUŢIE: Femeie, fă gardul!!!
NU SE MAI POATE! Merg eu ca tot omul sănătos la cap şi cu copiii la mama respectivă să fac nudism în grădină, soarele-soare, s-a anunţat ieri seară, s-a ţinut de cuvînt! Pregătesc şezlongul, cartea, găsesc un unghi din care nu eram vizibilă tuturor vecinilor şi intru în modul şopîrlă: 10 minute pe spate, 10 pe o parte, 10 pe cealaltă, rotisor curat! Deschid ochii (am luat degeaba cartea, am preferat pînă la urmă să stau cu ochii închişi) că mi se pare că aud ceva... cînd colo, Bobiţă, cîinele vecinilor din spatele curţii (pomenit aici), la mine în terasă! Strig la el, nu mă văzuse, se sperie, începe să latre dar se îndepărtează puţin, continuă să mă latre din dreptul geamului de la garaj! Na, de fugărit/luptat cu cîinele în fundul gol nu mă simţeam în stare aşa că am luat o piatră de lîngă mine (noroc că aşezasem şezlongul pe pietriş), arunc după el, nimeresc bujorii. Mai iau o piatră, arunc după el, nimeresc ţeava pe care stă viţa! Da, ştiu, rîdeţi voi rîdeţi, dar să vă văd aruncînd din poziţia culcat pe o parte, năucit de soare! Ţeava face zgomot, cîinele pleacă lătrînd, îi mai zice ceva domol şi stăpîna din fundul curţii!
Comentarii
Trimiteți un comentariu