Visul meu, Trusa de Scule!

V-am mai dat ceva indicii pe aici despre cum îi este suficient mamei mele ca un lucru să aibă atașată o promoție, un cadou, ceva, oricît de inutil, pentru ca ea să îl cumpere, respectiv să îl comande prin poștă. Dacă lucrurile primite cadou de la Yves Rocher sînt folositoare, au o calitate acceptabilă, îmi plac, cei de la Reader's Digest, deși fac enciclopedii drăguțe, și de la încă unii cu plante de grădină, o cam dau de pereți cu produsele atașate. Am uitat să spun că, de cele mai multe ori, ce primește îmi face mie "cado". Așa am o rață de plastic hidoasă, de pus în grădină, nu mai știu dacă măcăne, stropește sau ce face ea ca rață de grădină, că n-am avut entuziasmul să încerc. Mai am un termos care nu e etanș, cu care am botezat cu cafea cu lapte toată mașina pe drumul spre Grecia, o rolă de tăiat pizza care nu taie nimic, nu doar pizza, etc.
Zilele astea o anunț pe mama că are o înștiintare de la Reader's Digest că a primit un colet:
Eu: Ai primit iar nușce.
Mama: Ce greutate are?
Eu: Aici scrie 0,72 kg, 720 de grame.
Mama: Aaa... e ultimul roman. Îl iau ăsta și apoi vin sculele!
Eu: Care scuuuleee?
Mama: Trusa de scule. PENTRU TINE!
Eu: Ce te face să crezi că mi-aș dori o trusă de scule?
Mama: Mi-a zis Radu!
...................................
Ce mai pot face acum, ce știu eu ce idei are și copilul în cap, iar maică-mii nu îi trebuie motive întemeiate oricum! Voi aștepta cu răbdare șurubelnița de scobit în nas, patentul de bătut cuie sau, trimisul Domnului pe pămînt, cleștele! Dacă primesc un clește de calitate, retrag blasfemiile de mai sus! Clește de scos, nu de tăiat cuie, că din alea am două!!!

Comentarii

  1. băgă22 ianuarie 2012 la 12:04

    dar ai dat vreodata bani pe cel mai inutil lucru? eu da. pe desfacatorul de dopuri si capace. inca incerc sa inteleg pentru ce tip de dopuri si capace poate fi folosit

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Orin22 ianuarie 2012 la 12:10

      N-am dat bani, e drept! Acum stau și cuget cum poate arăta un desfăcător de dopuri și capace... Te rog eu frumos să nu i-l arăți maică-mii! :))

      Ștergere
  2. Miju23 ianuarie 2012 la 21:03

    daca iti aduce capsuni de aia cataratori, m-as documenta si eu cu ei...

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Anotimpurile și igiena

Imagine
Că tot îmi spunea Silvie că nu mai scriu ce perle scot copiii mei, azi, una proaspătă! După temele la engleză și germană îl chestionam pe Arin ce ore are mîine, ce avea de făcut, ce mai are, etc. Ajungem la subiectul Biologie și cică mîine fac Educație pentru sănătate și le-a dat astăzi de scris o temă... cu ”ce fac igienic în fiecare anotimp”. Mie îmi dădea cu rest așa că am insistat că eu nu înțeleg cum vine asta și îmi arată ce a scris: ”Igiena în funcție de anotimp: Primăvara Mă îmbrac cu bluză și pantaloni lungi. Mă spăl de 2 ori pe zi. Nu merg în maieu. Vara Mă îmbrac cu tricou și pantaloni scurți. Mănînc ce este rece. Dorm mai mult. Toamna Mă îmbrac cu haine groase. Mă spăl de 3 ori pe zi. Dorm mai puțin. Iarna Mă îmbrac foarte gros. Mă spăl cu apă fierbinte. Nu mă obosesc să mă mai trezesc (hibernez).” Cică profesoara a văzut chestia asta și nu a zis nimic. Cred că s-a abținut eroic. Pe mine m-a pufnit rîsul. Nu cred că am avut o ...
Citiți mai multe

Phoenicurus ochruros... sau cum am scăpat de o obsesie

Imagine
O parte dintre voi ştiu deja de curiozităţile mele ornitologice... în jungla de la mine din grădină îşi găsesc cămin permanent sau scurtă escală, tot soiul de specii: am turturele, piţigoi, vrăbii şi coţofene tot timpul anului şi, ocazional grauri, mierle, ciocănitori iar duminică am văzut prima dată o gaiţă! La zburătoarele cu regim permanent mai era una pe care nu puteam să o identific de ani de zile... cafenie, cu coada portocalie, vizibilă mai ales în zbor ( foto ), mică de talia unui piţigoi dar mai zveltă, cu nişte triluri frumoase iar în perioada împerecherii, masculul făcea nişte demonstraţii complicate, ajungînd să dea din aripi atît de repede încît stătea aproape pe loc, ca un colibri. Inutil să vă spun că nimeni nu ştia cum se numeşte, probabil şi descrierea mea... "păsărică cafenie cu coadă portocalie", nu era foarte inspirată, iar motoarele de căutare dădeau rezultate dintre cele mai fanteziste. Astăzi, a venit pe pervazul geamului meu de la birou, mi-a...
Citiți mai multe

Lăsați toți chinezii bătrâni să vină la mine!

Imagine
Desigur, pot fi ușor acuzată de discriminare și de viziuni înguste, cu un așa titlu. Dar, no, știți vorba aceea cu ”muncă de chinez bătrân”. Cam așa m-am simțit eu o vreme lucrând cu drag și mai puțin spor la fața de pernă din imagini. Știu că locul postării ar fi pe Orin - Arts & Crafts , dar aici mă pot și văita puțin de cât am lucrat. Nu știu dacă îi știți pe cei de la LOOMescu . Țes niște preșuri minunate, din textile tăiate fâșii, am fost la un atelier de-al lor. Cum reciclatul face parte din viața mea, mi s-a părut foarte bună ideea. Până atunci, mai tăiam tricouri fâșii pentru a lega roșiile cu ele. Țesutul mi se părea mai complicat, trebuia să bat cuie pe un suport de lemn, să așez fire pe el. La croșetat trebuia să mă uit când lucram, tricotatul era cel mai facil: puteam să lucrez și să mă uit la televizor.  Plină de optimism, am început să îi tai hainele Maiei rămase mici. În principiu cele ce erau prea uzate pentru a mai putea fi date altcuiva. Am tăiat și un cearcea...
Citiți mai multe