Ce probleme mai am...

N-am apucat să vă povestesc despre "antrenamentul" ușor schimbat de la bazin. Asta pentru că Doru a început să urmărească nușce documentare și a venit cu idei noi de chinuit lumea aka pe mine, că pentru el cred că e mai fun! Cînd începusem și eu să nu mai pufăi ca trenul la crawl (și ăla ajutat de labele de înot), Doru vine cu ideea de a înota liber din cap și picioare... adică mîini ioc sau doar cu o mînă, de parcă eu aș fi wonderwomanindisguise! Suuuper obositor! O altă găselniță ar fi număratul datului din mîini... cică 22 de brațe la crawl per 25 metri ar fi maxim. Să vă zic de cîte ori am dat eu? Fără lăbuțe ajutătoare?... De 35 la dus... 31 la întors, că m-am strofocat! Diferență dramatică! La fel ca la înotat pe sub apă bazinul în stilul bras... Doru dă de 6 ori din brațe, că de... el e mare și poate! eu de 11 săptămîna trecută, respectiv de 10 ori în ultimul weekend! Pe deasupra, dau de 12 ori! Vă dați seama că acum va trebui să mă ambiționez să cobor sub limita asta data viitoare...
Dacă tot vorbim despre bazin, trebuie să vă spun că spiritul meu ecologist este greu încercat... pe de o parte mă bucur că au pus robinete cu temporizator acolo, oricum eu porneam dușul doar la clătit, dar... mi-e dor să las jetul de apă să îmi curgă pe spate, era un bun masaj după înot! Plus că le-au pus la o înălțime mare... cînd am întrebat cum se descurcă copiii de la cursurile de înot, răspunsul a fost că se cațără pe țevi, lucru care nu mi se pare normal, că mă gîndesc că oricînd se poate întîmpla ceva nașpa!
Și, ultima chestie! M-am abținut din greu să nu îi spun cîteva de față cu copilul unei mămici din vestiar. Nu i-am mai văzut pe acolo, erau trei, mama, tatăl și copilul, băiat, cam la vreo 8 ani. Unde credeți că a venit puștiul să se schimbe? În vestiarul femeilor! Măcar el avea ceva mai mult bun simț decît mama, pentru că a insistat de cîteva ori să meargă să se schimbe alături de tatăl său. Maică-sa nu și nu! Adică l-a ținut acolo, cu alte trei femei care trebuiau să se schimbe... și zău dacă găsesc asta sănătos, chit că am încercat să țin prosopul pe mine în toate felurile ca să nu îi dau idei copilului!

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Anotimpurile și igiena

Imagine
Că tot îmi spunea Silvie că nu mai scriu ce perle scot copiii mei, azi, una proaspătă! După temele la engleză și germană îl chestionam pe Arin ce ore are mîine, ce avea de făcut, ce mai are, etc. Ajungem la subiectul Biologie și cică mîine fac Educație pentru sănătate și le-a dat astăzi de scris o temă... cu ”ce fac igienic în fiecare anotimp”. Mie îmi dădea cu rest așa că am insistat că eu nu înțeleg cum vine asta și îmi arată ce a scris: ”Igiena în funcție de anotimp: Primăvara Mă îmbrac cu bluză și pantaloni lungi. Mă spăl de 2 ori pe zi. Nu merg în maieu. Vara Mă îmbrac cu tricou și pantaloni scurți. Mănînc ce este rece. Dorm mai mult. Toamna Mă îmbrac cu haine groase. Mă spăl de 3 ori pe zi. Dorm mai puțin. Iarna Mă îmbrac foarte gros. Mă spăl cu apă fierbinte. Nu mă obosesc să mă mai trezesc (hibernez).” Cică profesoara a văzut chestia asta și nu a zis nimic. Cred că s-a abținut eroic. Pe mine m-a pufnit rîsul. Nu cred că am avut o ...
Citiți mai multe

Phoenicurus ochruros... sau cum am scăpat de o obsesie

Imagine
O parte dintre voi ştiu deja de curiozităţile mele ornitologice... în jungla de la mine din grădină îşi găsesc cămin permanent sau scurtă escală, tot soiul de specii: am turturele, piţigoi, vrăbii şi coţofene tot timpul anului şi, ocazional grauri, mierle, ciocănitori iar duminică am văzut prima dată o gaiţă! La zburătoarele cu regim permanent mai era una pe care nu puteam să o identific de ani de zile... cafenie, cu coada portocalie, vizibilă mai ales în zbor ( foto ), mică de talia unui piţigoi dar mai zveltă, cu nişte triluri frumoase iar în perioada împerecherii, masculul făcea nişte demonstraţii complicate, ajungînd să dea din aripi atît de repede încît stătea aproape pe loc, ca un colibri. Inutil să vă spun că nimeni nu ştia cum se numeşte, probabil şi descrierea mea... "păsărică cafenie cu coadă portocalie", nu era foarte inspirată, iar motoarele de căutare dădeau rezultate dintre cele mai fanteziste. Astăzi, a venit pe pervazul geamului meu de la birou, mi-a...
Citiți mai multe

Lăsați toți chinezii bătrâni să vină la mine!

Imagine
Desigur, pot fi ușor acuzată de discriminare și de viziuni înguste, cu un așa titlu. Dar, no, știți vorba aceea cu ”muncă de chinez bătrân”. Cam așa m-am simțit eu o vreme lucrând cu drag și mai puțin spor la fața de pernă din imagini. Știu că locul postării ar fi pe Orin - Arts & Crafts , dar aici mă pot și văita puțin de cât am lucrat. Nu știu dacă îi știți pe cei de la LOOMescu . Țes niște preșuri minunate, din textile tăiate fâșii, am fost la un atelier de-al lor. Cum reciclatul face parte din viața mea, mi s-a părut foarte bună ideea. Până atunci, mai tăiam tricouri fâșii pentru a lega roșiile cu ele. Țesutul mi se părea mai complicat, trebuia să bat cuie pe un suport de lemn, să așez fire pe el. La croșetat trebuia să mă uit când lucram, tricotatul era cel mai facil: puteam să lucrez și să mă uit la televizor.  Plină de optimism, am început să îi tai hainele Maiei rămase mici. În principiu cele ce erau prea uzate pentru a mai putea fi date altcuiva. Am tăiat și un cearcea...
Citiți mai multe