Steinhus!

Sîmbătă am fost la nunta uneia dintre cele mai bune prietene, sper ca traducerea google din titlu să nu fie cu totul dată de pereţi. Îi uram casă de piatră în norvegiană. Asta pentru că Norvegia este ţara în care s-a stabilit, acum 14 ani. Soţul ei este de acolo aşa că a fost o nuntă mixtă, cu mare parte din invitaţi veniţi de acolo, pentru prima dată în România.
Pentru mine, premiera a fost că am fost rugată să fiu toast-master, adică un fel de maestru de ceremonii. Acolo se obişnuieşte ca mirii şi invitaţii care doresc să ţină un mic discurs şi există cineva, în cazul ăsta, eu, care să le spună invitaţilor cînd şi cine vorbeşte, plus să traducă simultan. Ce mi-a plăcut a fost că a trebuit să le spun românilor că dorinţa mirilor este să se fumeze doar afară, motivul pentru care au şi ales restaurantul respectiv, cu terasă. Norvegienii erau deja obişnuiţi cu asta, la ei nu se fumează în nici un local. Toată lumea s-a conformat, a fost minunat fără fumul de ţigară.
Ziua a fost destul de aglomerată şi a început devreme, mai ales că subsemnata nu s-a putut dezlipi cu o seară înainte de Lipstick Jungle pînă la 2 noaptea. Ca să vă daţi seama, la 8.30 m-a sunat mireasa, să mai clarificăm nişte lucruri, eu încercam să readorm după ce s-a trezit Arin, m-am văitat că nu ştiu ce să îmi fac la păr, ea era în plin proces de aranjat freza, cea care se ocupa de asta i-a zis să vin şi eu atunci aşa că... sculat, aruncat ceva haine pe mine, fugit la coafat. În timp ce tanti era cu placa în părul meu, mirele îmi dicta în engleză discursul, eu îl traduceam şi îl scriam pe bileţele. Coafura mea nu era urîtă dar era pentru altcineva, m-am îngrozit cînd m-am văzut, aveam freză... "de naşă"! Asta e varianta eufemistică, eu mă simţeam ca ruda de la ţară dar n-am avut timp să îi fac nimic, fuga acasă, editat discursul pe computer, cu litere mari, de tipar, i l-am trimis pe mail lui Honey să îl listeze, am aruncat alte haine pe mine, cică m-am machiat, în stilul meu caracteristic... adică ruj de buze şi de data asta mi-am pudrat şi nasul şi obrajii cu pudra cadou de la Honey, nedesfăcută de jumătate de an, (toate astea în decurs de maxim o oră) fuga să recuperez foile cu discursul, Honey cînd m-a văzut se uita la mine cu milă... Concluzia ei: du-te la mine în birou, ia geanta cu placa, ia de la recepţie cheia camerei mele (era de permanenţă), du-te, spală-ţi părul, usucă-l, urc eu să ţi-l întind! Din păcate, n-am putut să fac toate astea, era deja înfiorător de tîrziu aşa că am tras adînc aer în piept şi am ieşit în lume! Am reuşit să fac ceva cu freza mea doar în camera mirilor de la hotelul unde a avut loc nunta, după slujbă şi fotografii.

Ca să nu vă mai plictisesc cu angoasele mele feminine, nunta a fost foarte frumoasă, m-am descurcat în postura mea cea nouă, trebuie să mă laud că norvegienii au fost impresionaţi şi mi-au spus că am făcut "a tremendous job" ca şi toast master! Noroc cu experienţa de presă şi de la karaoke, nu aveam fobia microfonului, traduceri simultane am mai făcut la festivalul de teatru, aveam în schimb ceva emoţii, am şi lăcrimat în limitele permise, mai ales la discursurile mirilor, pentru că au fost emoţionante, frumoase şi adevărate, pentru că Lili este prietena mea şi o iubesc!