Sfirsit de aprilie pe bicicleta

Dezavantajul cind faci multe lucruri in scurt timp este ca nu mai apuci sa si scrii despre ele... dezavantajul pentru mine, care ma incapatinez sa scriu pe blog, bineinteles, ca restul lumii nu cred ca-si bate capul! Cu ce-am ramas in urma: Masa critica de vineri! Sint foarte mindra ca la editia asta a facut si Arin tot traseul (a fost si prima editie a Gabrielei!), pe bicicleta lui micuta dar a rezistat! Bine, daca ati trecut cumva prin apropierea coloanei de biciclisti, probabil ati putut observa o mama isterica, ce se agita sa vada tot timpul pe unde sint odraslele si sa le aduca la locul faptei! La un moment dat, pe pista de biciclisti din parc, ia-l de unde nu-i pe Arin! Noi eram pe la sfirsitul coloanei, eu si Radu adica, el, nicaieri! Si strig eu la Radu: nu te misca de linga Doru si plec dupa Arin! Printre carucioare, virstnici, role, pe care i-am blagoslovit din toata inima ca nu-i locul lor acolo, cit as fi eu de toleranta!!! Mai erau si restul de biciclisti, si eu fara claxon... in fine, cind am dat de Arin, el deschidea coloana de biciclisti, mindru nevoie mare! L-am luat, l-am prelucrat eu... cu tot felul de chestii de mame: cu responsabilitati si toate accidentele pamintului! Dupa, imi povestea in masina cit a fost de bun cu el un nene de acolo, intimplator il cunosteam, Dinu, daca citesti asta, despre tine este vorba, era cu fetita pe bicicleta si l-a linistit, i-a spus sa mearga cumintel in fata lui, ca incepuse sa se impacienteze si el ca unde-i maica-sa... :)) Multumiri si lui Andrei si lui Radu, ca i-au pus lantul la loc lui Radu al meu! Ca de obicei... fotografii!