Ați auzit că există o chestie numită autosugestie... adică dacă eu îmi spun acum că nu mă simt ca pixul și nu m-a călcat trenul... over and over again... o să mă simt mai bine!!! Așa că... în ciuda faptului că nu îmi mai merge windows explorer-ul, că mă chinui să mut de pe C: pe H: cît de multe chestii pot, mi-a cam rămas muzica, dar mai insist... și a faptului că sînt virusată precum computerul respectiv... let's cheer up, girl!!! Aaa, ca să nu mai vorbim că din cauza asta nu am reușit nici să descarc pozele de la excursia pe Lotru, la Mălaia, cu caiacele, de duminica asta... că le-am ”suit” pe picassa web albums de la serviciu (implicit, fără colaje, din alea de care îmi plac mie)... Și aici am pus una care îmi place foaaarte muuult, cu soarele ăla chinuindu-se să iasă de după nori, surprins cînd coboram noi frumușel înapoi în formație de la barajul Vidra, că nu mai era lac destul, era un pic spoit pe fund... și pînă acolo ar fi trebuit coborîte caiacele prin varii metode neortodoxe, ca să nu mai vorbim de urcat la loc, plus că nușcum am fi făcut cei rămași la mal grătarul pe acolo. Așa, mai bine am făcut grătarul pe bolovani... și Arin și Radu căutau ”comori” printre gunoaiele de pe acolo... Mda, s-ar putea să fie o actualizare pe tema asta, atîta că nu știu cînd...
Ați auzit că există o chestie numită autosugestie... adică dacă eu îmi spun acum că nu mă simt ca pixul și nu m-a călcat trenul... over and over again... o să mă simt mai bine!!! Așa că... în ciuda faptului că nu îmi mai merge windows explorer-ul, că mă chinui să mut de pe C: pe H: cît de multe chestii pot, mi-a cam rămas muzica, dar mai insist... și a faptului că sînt virusată precum computerul respectiv... let's cheer up, girl!!! Aaa, ca să nu mai vorbim că din cauza asta nu am reușit nici să descarc pozele de la excursia pe Lotru, la Mălaia, cu caiacele, de duminica asta... că le-am ”suit” pe picassa web albums de la serviciu (implicit, fără colaje, din alea de care îmi plac mie)... Și aici am pus una care îmi place foaaarte muuult, cu soarele ăla chinuindu-se să iasă de după nori, surprins cînd coboram noi frumușel înapoi în formație de la barajul Vidra, că nu mai era lac destul, era un pic spoit pe fund... și pînă acolo ar fi trebuit coborîte caiacele prin varii metode neortodoxe, ca să nu mai vorbim de urcat la loc, plus că nușcum am fi făcut cei rămași la mal grătarul pe acolo. Așa, mai bine am făcut grătarul pe bolovani... și Arin și Radu căutau ”comori” printre gunoaiele de pe acolo... Mda, s-ar putea să fie o actualizare pe tema asta, atîta că nu știu cînd...
Comentarii
Trimiteți un comentariu