My life

Sînt perfect de acord că poate nu sînt cea mai prietenoasă ființă dimineața dar nu știu cum ar putea percepe chestia asta ceilalți participanți la trafic! Spun asta pentru că, pe o distanță de aproximativ 500 metri am dat de doi dereglați care mergeau în viteză și complet sau aproape complet pe contrasens. Caz în care m-am făcut mică pe unde am putut, aproape staționînd ca să treacă respectivii. Nu vă zic că primul a fost de cum am plecat de acasă, i-am dat și prioritate de pod, deși podul are lățime de două benzi, i-am adresat și niște cuvinte mai puțin prietenoase după care mi-am cerut scuze lui Arin. Deja la al doilea bodogăneam că ce i-a apucat în dimineața asta pe toți. La care Arin, din spate: Lasă, mama, eu cred că sînt străini! Sînt din țara aia în care se merge pe partea cealaltă și au alte reguli! Din Anglia, Arin? Da, de acolo! Eu zic că erau doar bizoni de România dar am zis că e mai Zen explicația copilului...

Parafrazez titlul cunoscutelor filme româneşti deşi puteam alege şi alte replici consacrate, de genul "iarna nu-i ca vara!" sau "din seria lucrurilor care mi se întîmplă numai mie!" Azi am gîndit să îmi tratez problemele de somn din ultimele zile printr-o excursie la bazin, ajută şi la limpezit creieraşii şi la adormit sinapsele prea active. Nimic ciudat pînă aici dacă n-aş fi realizat subit în timpul primelor ture de bras că ceva lipsea din peisaj... şi anume prosopul meu! Pe care l-am cu graţie uitat acasă! Îmi asumasem condiţia, la un moment dat întrezărisem o luminiţă pentru că o cunoştinţă întîlnită acolo se oferise să îmi împrumute prosopul ei. L-aş fi folosit pentru a-mi usca parţial părul, e mai uşor de gestionat situaţia fără apa şiroind pe piele din părul ud. Cînd să zic "adjudecat" apare zîna, fresh şi încîntat că are camera subacvatică şi că unde plec? că trebuie să îl filmez! A se nota că eram deja duşată, cu părul spălat dar am cedat că...

Sînt convinsă că fiecare dintre voi primeşte multe mail-uri cu poze de genul, sigur există printre voi care le-au văzut dar tot nu m-am putut abţine să popularizez mai departe cîteva dintre pozele ataşate unui mail primit astăzi (cu tot cu comentariile mele). Aşa, ca de început de săptămînă:  Şi site-ul pentru depunerea declaraţiilor pe hîrtie este... Slavă Domnului, maşina care a făcut full contact cu bara din spate a maşinii mele nu avea patimi asemănătoare! Vreau să ştiu ce companie de telefonie asigură servicii din astea, să îmi facă şi mie copiii abonament cînd oi fi decoraţiune pe şemineu, mai vorbesc şi eu cu oamenii... mai aflu ce se mai întîmplă... Uşor tardiv dar, cine ştie, dacă vreunul/vreuna dintre voi îl poate ajuta pe domnul sau pe doamna...

Fac cum fac şi mă întorc la filmul ăsta! Probabil este singurul pe care l-am văzut de 13 - 14 ori, v-am mai povestit pe aici cum şi de ce ştiam replicile şi scenele pe de rost. Totuşi, timp de aproape douăzeci de ani nu l-am mai revăzut, am văzut scene din el, am ascultat melodiile din coloana sonoră, am mai încercat paşii de acolo şi "This is my dance space... this is yours!"...  Ieri l-am revăzut, online , probabil pentru că am fost inspirată de Salsa Night la care am mişcat din fizic vineri seara, cred că întotdeauna cînd mă nimeresc la o chestie din asta unde există oameni care dansează foarte fain în pereche, latino, şi unde mă simt aproape outsider, îmi fuge mintea la el. Încă visez să dansez aşa!  Chiar dacă şansele ca asta să se întîmple sînt aproape nule, la stereotipiile actuale de dans. Probabil şi pentru că de curînd m-a rugat cineva să cînt She's like the wind şi n-am apucat dar este pe to do list.  Indiferent de motive, m-am bucurat la fel ca prima ...

Nu mă pot abţine să nu dau mai departe recomandarea lui Miju , de fapt un pasaj dintr- un articol din Dilema Veche : "Autorii celebrului  Oxford English Dictionary  au desemnat drept cuvîntul anului 2012 termenul „omnishables“ (o situaţie prost gestionată, în care s-au comis gafe şi erori). Alte cuvinte foarte folosite anul trecut şi care ar putea fi incluse în dicţionar sînt „dumbphone“ (telefon dotat doar cu funcţiile de bază pentru convorbire şi sms), „flexitarian“ (vegetarian care mai gustă şi carne) şi „sillage“ (efectul parfumului lăsat în urma trecerii unei persoane). ( M. C. )" Ca să mă adaptez trend -ului ar trebui să vă povestesc că anul trecut m-am regăsit şi în omnishables , din care am ieşit întreagă în părţile esenţiale, că prefer să folosesc în continuare dumbphone -urile mele, nu mă tentează statutul de flexitarian iar sillage -ul meu a fost resimţit de unii-alţii, după cum vă povesteam de curînd. ( sursa foto )

Acum cîteva zile, statusul meu de pe faţăcarte suna aşa: Life is full of little hazards! Pentru că mi se părea că sună mai bine hazards decît coincidences am folosit traducerea uşor forţată pentru coincidenţe! Mă minunam că atunci veniseră două pereche în nici o zi, nu intru în detalii. Azi am avut din nou confirmarea acestui fapt! De dimineaţă, la atît de draga (NU) mie intersecţie Bd. Victoriei cu Şaguna, în timp ce viram stînga, nenea din spatele meu  a virat şi el, mai rapid, aşa că s-a oprit în maşina mea! Zice că nu m-a văzut! Pentru că încurcam traficul acolo, chiar dacă am tras maşina mai departe de colţ dar tot e ca la nebuni, eu grăbită, întîrzia şi Arin la şcoală, el grăbit, am apucat să îi iau doar numele, adresa şi numărul de telefon. Ce credeţi? Stă cu mine pe stradă! Şi, mai tîrziu, cînd ne-am întîlnit pentru constatarea amiabilă, am descoperit că avea numărul maşinii aproape identic cu al meu, diferă doar ultima literă...

De mult voiam să vorbesc despre parfumurile care m-au însoţit pînă acum. Chiar de cîteva luni, mai precis de prin august. Eram la ziua unei bune prietene iar vărul ei a remarcat cînd am trecut pe lîngă el că folosesc Kenzo, Jungle. I-am dat dreptate, surprinsă plăcut că l-a recunoscut. Prietena mea a adăugat "că ea întotdeauna a mirosit bine, încă din facultate!" ("ea" fiind eu) Şi am stat să mă gîndesc că începînd din facultate, n-a existat moment în care să nu am cel puţin unul dintre parfumurile Kenzo în casă. Pentru ele am trădat prima iubire: Elizabeth Taylor! Prima mostră de Passion am primit-o cînd eram în liceu, de la o cunoştinţă pe care o admiram mult de tot, Anca Lulay, tînără, frumoasă, chic, artist, ar fi fost imposibil să nu îmi placă parfumul primit. După asta, tata a primit sarcină foarte importantă în delegaţiile în străinătate să îmi caute sticluţa mov. Cînd nu l-a găsit, mi-a luat White Diamonds, tot de Liz Taylor, ăsta nu mi-a plăcut la ...

După ziua de ieri care, fie vorba între noi, mi s-a părut înfiorător de geroasă, astăzi zici că venea primăvara. Păstrînd proporţiile, a fost mult mai cald, suficient cît să mă încumet să o scot pe Cora din hibernare! Am convins şi unul dintre copiii familiei să mă însoţească în oraş pe două roţi, pentru prima ieşire a anului. Arin a pedalat mai greu, pînă am ajuns la Explorer să îi umfle Cristi roţile. Premiul pentru curaj şi spiritul sportiv: ciocolată caldă cu frişcă! Constatări personale: faimosul dicton "iarna nu-i ca vara" se aplică oricînd şi oriunde! Mai ales în cazul noroiului şi grămezilor de gheaţă neagră încă existente pe porţiuni din pista de biciclete. Motiv pentru care am folosit ocazional şi trotuarul!

Mi-e chiar foarte frig! Nu ştiu să îmi explic de ce termostatul conectat la centrală are doar funcţie de termometru şi ceas de cameră. Temperatura de zi e fixată la 22.2 grade, cea de noapte la 20.6. În casă sînt 18.2. Dimineţile astea erau 17 şi ceva. Am sunat la Ambient anul trecut, trebuie să mă duc cu el să îl verifice dar nu mi-am făcut timp să chem pe cineva să demonteze partea fixată pe centrală. Cunoscîndu-mă, probabil voi mai suferi de frig o perioadă, poate rezolv asta la primăvară... :)  Între timp, e mult mai interesant să fotografiez florile de gheaţă şi să mă joc cu efectele pe care le pot da în Picasa. Aveţi şi varianta originală. Oricum, sînt atît de frumoase că parcă îmi mai trece supărarea pe iarnă!        

Nu mă gîndeam că voi ajunge să amintesc pe blog despre Sergiu Nicolaescu. Nu va fi un necrolog aici sau osanale sau altceva dar face parte din desfăşurarea acţiunii aşa că trebuie să amintesc că de la el a pornit. După cum spusesem şi pe faţăcarte, am aflat din newsletterul kudika despre moartea sa. Erau cîteva rînduri acolo, le-am citit, mi-a părut rău, pe fb era o linişte totală referitor la subiectul în cauză aşa că m-am întrebat pe perete dacă sînt singura căreia îi pare rău. Altceva n-am mai citit/urmărit, eram convinsă că undeva acolo în presă este un circ întreg dar asta nu mă interesa pe mine. Recunosc că motivele admiraţiei mele erau frivole, S. N. mi s-a părut întotdeauna un bărbat super sexy cu o voce la fel de. Din cinematografia românească mi s-a mai părut aşa Adrian Pintea (şi la moartea lui mi-a părut rău) şi mai este printre noi Marcel Iureş (de la ediţia de anul trecut a FITS, am şi autograful lui). Fără nici o legătură cu cele de mai sus ieri jucam rumm...

Zilele trecute am constatat că, dacă fac duş într-o zi cu soare, cel puţin după ora de iarnă, undeva pe la 11:30, razele soarelui se reflectă exact în jetul de la duş şi apa ajunge să arate ceva de genul celei din fotografii. Acestea le-am făcut în vară, la minunata cascadă unde era să îmi rup gîtul. Voi încerca să mă bucur de apa cu soare cel puţin pînă încep copiii şcoala iar ora de duş va fi 7:00.

Se poartă la sfîrşit, început, sfîrşit de început de an să stai să analizezi ce ai făcut în anul care s-a încheiat, ce n-ai făcut, ce vrei să faci, etc. Mie mi-a fost cam lene să fac treaba asta aşa că am apelat la ajutoare, respectiv o aplicaţie de pe site-ul de socializare care îmi mănîncă foarte mult din viaţă (din vina mea, fireşte!). Vedeţi mai sus cîteva dintre cugetările/interogaţiile şi senzaţiile mele de anul trecut, probabil că nu au relevanţă pentru altcineva în afara subsemnatei dar pot ţine loc de rezumat (apar cumva agramate, aplicaţia respectivă are probleme cu diacriticele). Ca să vin şi cu ceva contribuţie proprie vă pot spune că anul 2012 am trăit mai puţin intens, am făcut mai puţin sport, am fost mai puţin stresată decît în 2011. Vreau să schimb ceva în 2013? Da, partea cu sportul! Probabil am mari şanse să fie aşa pentru că am trecut în noul an pe schiuri, în vîrful pîrtiei de la Arena Platoş. Experienţă tare faină, din locul unde m-am oprit puteam ...