miercuri, 18 decembrie 2013

Despre cum se poate folosi ”folositor” o zi din concediu (post groaznic de lung)

De odihnă. Al meu! 
Din cele două zile libere, una am folosit-o pentru ”declusterring” (asta așa că tot am citit ieri într-un articol din Elle Decoration, spusele unui nene ce folosea o grămadă de termeni de genul, perfect traductibili în limba de baștină dar dădeau mai bine în engleză).
Cea de-a doua ziceam eu să o folosesc pentru rezolvat diverse: finanțe, bănci, vopsit părul. Toate aproximativ în aceeași zonă, programarea la cursanții de la Reflexo-Vital era dimineața la 10, oră pînă la care apreciam că termin partea de finanțe-bănci și cu totul mă vedeam acasă pe la 1.
N-am luat mașina, am preferat să plec o dată cu copiii și iubilubi și să fac mișcare. Dimineața, la 8, pe temperaturi sub zero. Punct de plecare: Rahovei colț cu Mihai Viteazu. Prima destinație: finanțe. Primul punct pe agenda de aici: am primit înștiințare cum că au să îmi restituie din impozitul virat anticipat anul trecut. Foarte frumos. Urc la nivelul unde anterior era biroul pentru PFA, nu mai e acolo, găsesc un alt ghișeu unde părea să scrie ceva de genul, două persoane în fața mea, stau, întreb: ”Nu aici. La etajul superior, camera x. Oricum, degeaba mergeți, nu ne funcționează sistemul, reveniți.” Pentru că la ora aia băncile nu erau deschise plec pe centru să achit factura de telefon fix. Țeapă, și acolo deschideau la 9. Am privit la pensionarii zgribuliți care deja stăteau în fața ușii (era 9 fără un sfert), am privit cu milă la mine că trebuie să le împărtășesc soarta, asta a fost! Măcar am căutat la supermarket-ul din zonă batiste de șervețel că de la aerul primăveratic de afară începuse să îmi curgă trompa. Nu aveau decît la set de 10, prea multe, așa că am încercat la chioșcul de ziare. ”Fără parfum dacă aveți! Doar cu parfum avem! Bune și alea!” Cu nasul parfumat incert și chimic am achitat telefonul și înapoi! Prima bancă de bifat: Raiffeisen. Pentru că încă îmi doresc frigiderul verde și unul dintre site-urile pe care se găsește îl vindea în 6 rate cu cardul de cumpărături de la respectiva bancă, mai bine decît cele 3 cu Card Avantaj (din care am deja) de pe alt site. Bla, bla, îmi explică tanti tot ce îmi trebuie între care și o adeverință de la finanțe cu venitul pe 2012, cînd am funcționat ”decît” ca PFA.
A urmat Banca Transilvania, unde am rezolvat destul de repede cu constituitul unui depozit, și apoi UniCredit Țiriac, pe Calea Dumbrăvii. Aici voiam să îmi închid contul pe motiv că au majorat comisioanele de administrare și nu mai utilizam oricum fervent contul respectiv (mi-a fost util cînd le-am făcut copiilor conturi junior). Pot să bodogăn și acum că eu îmi aminteam că am plătit garanție pentru token-ul pentru online banking dar se pare că îl cumpărasem cu totul așa că pauză bani înapoi, le-am făcut cadou jucăria pentru că nu mai aveam ce să fac cu ea.
De aici, fuga pe Oituz, la Reflexo-Vital, că aveam programarea. Țeapă! Radu, instructorul, uitase, pauză Radu, pauză cursanți, îl sun, mi-a zis că vine în 20 de minute - jumătate de oră, eu l-am crezut, am zis că revin. Ce să fac cu jumătatea de oră?... Înapoi la finanțe. Urc direct la biroul indicat, aștept la rînd, ajung în birou la o tanti liberă, îmi spun povestea... toate bune și frumoase, ”nu ne merge sistemul, e blocat... reveniți!” O fi văzut fața mea, m-a întrebat dacă lucrez, i-am spus că da, mi-a zis să îi las hîrtia că îmi face documentele care trebuie și să vin mîine dimineață. Îi zic că mîine dimineață n-am cum, că merg la serviciu, acceptă să îmi facă hîrtiile în aceeași zi, să revin, ”pînă la 3”. Zic ok, nu-mi zice de ce pînă la 3, bănuiesc eu că pînă atunci lucrează, mulțumesc și plec. 
Înapoi, pe Oituz, că poate a venit Radu! Trecuse jumătatea de oră, Radu nu venise, un tip de acolo îmi spune să îi las numărul de mobil că mă sună el cînd vine ca să nu mai vin degeaba. 
Ce să și fac? Aveam și cartușele de toner în geantă, în caz că ajungeam cu ele la umplut. Nu știam decît ceva pe Coșbuc dar în turele repetate deja pe strada Mărăști văzusem ceva ce începea cu print și am zis să încerc. Minune, umpleau cartușe, într-un sfert de oră erau gata. Am lăsat cartușele, am mers pînă în Cutie la un espresso scurt (foarte bun), am cumpărat și Elle Decoration de care vă pomeneam mai sus, să am ceva de umplut timpul la vopsit, am recuperat cartușele. Între timp m-a sunat și nenea așa că am ajuns la partea de stat pe scaun a zilei.
Tînărul care m-a vopsit era la prima încercare de genul așa că a durat puțin mai mult, spălatul părului a durat și el destul de mult dar măcar am avut parte și de masaj, cît să îmi mai treacă durerea de gît de la scafă, uscatul părului cu peria a durat și el mult că era tot pentru prima dată. :) La 3 fără un sfert (după aproape trei ore) intrasem în panică, i-am spus că trebuie să ajung neapărat la finanțe pînă la 3, a dat semnalul de stejar, extremă urgență așa că instructorul lui a finalizat operațiunea.
Fuga din nou la finanțe, am ajuns la tanti la 3 fără 2 minute, erau gata hîrtiile, mi-a zis să merg cu ele la casierie să îmi dea banii, am întrebat și unde trebuie să merg după adeverință, mi-a indicat biroul, am coborît la etajul respectiv, la ghișeu vreo șapte-opt persoane, o singură tanti care rezolva toate solicitările. Și am stat, și am stat... aproximativ o oră, în picioare, cuminte. Ajung la ghișeu. ”Completați asta și... vă trebuie un timbru fiscal de 2 lei.” Aaaaa! Am intrat în panică, mai devreme venise un nene să aducă niște timbre fiscale de 2 lei, nu înțelesese bine, adusese doar 5 din 8, a plecat după restul și n-a mai venit... Am întrebat-o pe tanti dacă nu poate să ia altcineva adeverința pentru mine, a doua zi, că eu nu mai stau o dată la coada care se regrupase în spatele meu, la fel de stufoasă. Cred că am deranjat-o, a insistat să merg pînă jos să iau timbru și să revin. 
Surpriză, jos la copiator, aveau și timbre, n-am stat prea mult, am revenit cu timbrele, mi-a fost jenă să mă bag în față cu ele, m-am reașezat spășită la coadă. Noroc cu un nene din față care m-a văzut cum stau ca un cîine bătut și mi-a zis că ar fi culmea să mai stau o dată, să mă duc cu timbrele. Zis și făcut... dat timbre, așteptat, primit adeverința. Era deja aproape 4. Cobor la casierie, acolo un ghișeu pentru făcut chitanțe, altul pentru încasat chitanțe, coadă la unul, întrebarea era eu la care să stau că aveam de primit bani. Întreb pe cineva de la coadă, îmi spune să întreb. Mă duc la ghișeul fără coadă, întreb: ”Restituiri facem doar pînă la ora 3. Veniți mîine!... Și vineri cum aveți programul? Pînă la 12!”... Să vă spun oare că eu lucrez de luni pînă joi pînă la 16.30 iar vinerea pînă la 14? 
Am ajuns acasă pe la 5. Azi am febră musculară la picioare. Aștept următoarea zi de concediu...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Check Page Rank of your Web site pages instantly:

This page rank checking tool is powered by Page Rank Checker service