Prima bicicleală


După ziua de ieri care, fie vorba între noi, mi s-a părut înfiorător de geroasă, astăzi zici că venea primăvara. Păstrînd proporţiile, a fost mult mai cald, suficient cît să mă încumet să o scot pe Cora din hibernare! Am convins şi unul dintre copiii familiei să mă însoţească în oraş pe două roţi, pentru prima ieşire a anului. Arin a pedalat mai greu, pînă am ajuns la Explorer să îi umfle Cristi roţile. Premiul pentru curaj şi spiritul sportiv: ciocolată caldă cu frişcă!
Constatări personale: faimosul dicton "iarna nu-i ca vara" se aplică oricînd şi oriunde! Mai ales în cazul noroiului şi grămezilor de gheaţă neagră încă existente pe porţiuni din pista de biciclete. Motiv pentru care am folosit ocazional şi trotuarul!

Comentarii

  1. Ce bine de astia de stiti sa mergeti pe doua roti!De fapt, eu nici pe patru nu stiu, noroc ca ma tin inca picioarele:)

    RăspundețiȘtergere
  2. Una peste alta, mersul pe jos este foarte ok! Pe două sau pe patru roţi ajungi doar ceva mai repede la destinaţie. :)

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Țara asta nu mă/ne vrea!

Anotimpurile și igiena

Am făcut săpun!