miercuri, 10 octombrie 2012

Speedy și sinuciderea asistată

V-am mai spus eu cum cîteodată prefer mijloacele de transport în comun. Și cum mă dau cu autobuzul prin oraș la diferite ore ale zilei, cu peripeții sau nu. Acum mă voi lăuda și cu mersul pe jos între stații, cred că și despre asta v-am mai spus dar acum sînt mîndră de viteza și eficiența mea.
Ieri dimineață, frig tare, eu ambalată bine, pantofi sport, geacă matlasată și căciuliță pe cap. Da! Inclusiv aia! Fugit cu Arin la școală cu autobuzul, coborît în stația de pe Alba Iulia, cred că era 8 fără un sfert, urcat panta, plantat copil în clasă, coborît panta, verificat programul autobuzului. După cele trei ceasuri ale mele (unul la mînă, două la telefoanele mobile) rezulta ori că am pierdut autobuzul de 7:53 ori că n-a trecut încă. Noroc cu niște vecini de cartier care m-au lămurit care dintre ceasuri mergea cît de cît bine, acum era clar că l-am pierdut, era 7:57, următorul autobuz trebuia să treacă la 8:14. Exclus să stau atît timp în stație, i-am salutat, le-am zis că ne vedem în stația de la Polsib că eu nu aștept. Ajungînd la Polsib, am calculat că încă am timp și ia să merg mai departe! Dacă tot am trecut podul am zis că ar fi o bună ocazie să intru la Lidl să iau niște cereale și ce îmi mai trebuia.
Zis și făcut!
Mă plantez la marginea trotuarului, trecerea de pietoni, mare-lungă, nici un semafor, mașini din stînga, mașini din dreapta! Îmi trec prin fața ochilor toate accidentele din zonă, avînd și memoria împrospătată de conversația de sîmbătă cu Andreea. Zic: ori toți să murim, ori eu să trăiesc și pornesc plină de elan! Glumă, neglumă, nu mi-a plăcut deloc și nu sînt cea mai sperioasă din fire. Singură pe trecerea aia zici că eram pe sîrmă, se opresc, nu se opresc mașinile să mă lase să trec... Am trecut! Probabil așteptăm primul mort ca să fie cumva imperios necesar din nou semaforul!
Am făcut cumpărăturile și hai înapoi, după calculele mele aveam șanse să prind autobuzul de la 8:14 (la atît trecea prin stația de la benzinăria Mol). Mă rugam să nu fiu nevoită cumva să alerg printre mașini. N-am fost! Am ajuns și am și stat vreo două minute în stație pînă a venit. Normal, mă laud cu cît de rapidă am fost să merg două stații și să îmi fac și cumpărăturile în timp ce vecinii stăteau și băteau pasul mărunt...

3 comentarii:

  1. incearca sa faci asta mergand cu un copil in carucior, sa opresti dupa fiecare banda sa te asiguri ca cel de pe banda urmatoare a oprit... etc.

    RăspundețiȘtergere
  2. Miju, nu vreau să fac asta și îmi pare rău și că tu ești pus în situația asta cu Ștefania! :(

    RăspundețiȘtergere
  3. Sa înțeleg ca la voi se știe la ce ora vine autobuzul? Doamne, știam eu de ce îmi place orașul asta al tău!

    RăspundețiȘtergere

Check Page Rank of your Web site pages instantly:

This page rank checking tool is powered by Page Rank Checker service