Duminică, trezită eu cu elan și avînt, m-am hotărît să pun în practică ceva ce-mi propusesem de vreo două săptămîni și anume, să reciclez o cutie de conserve în suport de lumînare. Se știe deja că am pitici pe creier cu nearuncatul la gunoi al lucrurilor, sigur păstrez mult prea multe dar la mintea mea creață, îmi imaginez mereu că va veni o zi în care le voi folosi! În caz că vă tentează subiectul de azi, aveți nevoie de lumînări consumate parțial (mie îmi rămîn tot soiul de mini resturi, se ard inegal), cutie de conserve, fitile de lumînări (n-am avut, am folosit trei lumînări mai mici pe post de înlocuitori), ciocan, cui, ideal ar fi un suport cilindric de lemn pe care să puteți ține fixă cutia în momentul în care vreți să îi dați găurile. Eu am folosit o bucată de creangă, a mers mai greu! Uimitor, am reușit să nu îmi găuresc și degetele proprietate personală! (Neuimitor, am cioplit o bucățică din aceleași degete puțin mai tîrziu, cînd tăiam o bucățică de slănină să curăț grătarul!:)
După ce i-am făcut o bordură de găurele cutiei, am pus-o pe plită, am pus în ea resturile de lumînări, am amestecat în ele cu o crenguță pînă s-au topit și s-a omogenizat amestecul, am lăsat ceara să se solidifice parțial și am introdus în ea cele trei lumînări folosite pe post de fitile. Mie îmi place ce a ieșit, are și un miros delicat, parte din lumînări erau parfumate! ELTON JOHN - Candle In The Wind
as avea nevoie de-un gard din fier forjat. se poate? :-P frau ma uimesti cu talentele tale mestesugaresti :-P *Al de Sus exista. e a treia oara cand scriu comentariul asta :))
@ Miju, să știi că e de efect, atît că data viitoare va trebui să mă orientez la niște fitile mai de calitate... :)) @ GG... cred că reciclarea e de vină! :) @ Teo, ok, mă gîndesc la o variantă pentru gard! Hihi... și totuși există!!!
Că tot îmi spunea Silvie că nu mai scriu ce perle scot copiii mei, azi, una proaspătă! După temele la engleză și germană îl chestionam pe Arin ce ore are mîine, ce avea de făcut, ce mai are, etc. Ajungem la subiectul Biologie și cică mîine fac Educație pentru sănătate și le-a dat astăzi de scris o temă... cu ”ce fac igienic în fiecare anotimp”. Mie îmi dădea cu rest așa că am insistat că eu nu înțeleg cum vine asta și îmi arată ce a scris: ”Igiena în funcție de anotimp: Primăvara Mă îmbrac cu bluză și pantaloni lungi. Mă spăl de 2 ori pe zi. Nu merg în maieu. Vara Mă îmbrac cu tricou și pantaloni scurți. Mănînc ce este rece. Dorm mai mult. Toamna Mă îmbrac cu haine groase. Mă spăl de 3 ori pe zi. Dorm mai puțin. Iarna Mă îmbrac foarte gros. Mă spăl cu apă fierbinte. Nu mă obosesc să mă mai trezesc (hibernez).” Cică profesoara a văzut chestia asta și nu a zis nimic. Cred că s-a abținut eroic. Pe mine m-a pufnit rîsul. Nu cred că am avut o ...
O parte dintre voi ştiu deja de curiozităţile mele ornitologice... în jungla de la mine din grădină îşi găsesc cămin permanent sau scurtă escală, tot soiul de specii: am turturele, piţigoi, vrăbii şi coţofene tot timpul anului şi, ocazional grauri, mierle, ciocănitori iar duminică am văzut prima dată o gaiţă! La zburătoarele cu regim permanent mai era una pe care nu puteam să o identific de ani de zile... cafenie, cu coada portocalie, vizibilă mai ales în zbor ( foto ), mică de talia unui piţigoi dar mai zveltă, cu nişte triluri frumoase iar în perioada împerecherii, masculul făcea nişte demonstraţii complicate, ajungînd să dea din aripi atît de repede încît stătea aproape pe loc, ca un colibri. Inutil să vă spun că nimeni nu ştia cum se numeşte, probabil şi descrierea mea... "păsărică cafenie cu coadă portocalie", nu era foarte inspirată, iar motoarele de căutare dădeau rezultate dintre cele mai fanteziste. Astăzi, a venit pe pervazul geamului meu de la birou, mi-a...
Așa cum îmi stă în fire, de multe ori trec un titlu și apoi încep să o iau prin bălării, pe la 1900 toamna, așa. Încep prin a vă spune că, dacă aveți nevoie de un guru specializat în procrastinare, l-ați găsit, în forma feminină, toată a voastră. De scris pe blog, pauză aproape totală, postarea asta ce ridică la 3 media anuală. Ca să vă faceți o idee, anul trecut am postat O DATĂ! Acum doi ani, de trei ori. Am procrastinat cu grație și când a venit vorba despre subiectul postării. După cum v-ați făcut poate o idee, m-am înscris anul acesta la Maratonul de fotografie organizat de asociația ARTOGRAFICA. Dacă nu mă înșel, este la a doua ediție. La asta, mi-a dat și mie prin cap să particip, nu mai știu dacă am aflat despre prima. M-au apucat anul acesta nostalgiile după primul la care am participat, acum 14 ani, Sud Est 24 - 7 Maraton fotografic . Cum a fost atunci, am scris aici și aici . Dacă aveți răbdare, intrați să vedeți, mi se pare că sunt destul de amuzantă. Dacă nu aveți răbdare...
Şi mie îmi place ce-a ieşit! Felicitări! O idee practică şi de efect!
RăspundețiȘtergereSvea, mulţumesc, mi se pare că e chiar uşor de făcut! ;)
RăspundețiȘtergerehehe, am vazut pe facebook lampa cu raze, cred ca e de mare efect ;)
RăspundețiȘtergeresi intr-o alta conserva destinata reciclarii, m-am taiat eu...
RăspundețiȘtergereas avea nevoie de-un gard din fier forjat. se poate? :-P
RăspundețiȘtergerefrau ma uimesti cu talentele tale mestesugaresti :-P
*Al de Sus exista. e a treia oara cand scriu comentariul asta :))
@ Miju, să știi că e de efect, atît că data viitoare va trebui să mă orientez la niște fitile mai de calitate... :))
RăspundețiȘtergere@ GG... cred că reciclarea e de vină! :)
@ Teo, ok, mă gîndesc la o variantă pentru gard! Hihi... și totuși există!!!