E tot a mea și...

Entry for January 29, 2009

Aş vrea să ştiu cînd, şi dacă va fi în timpul în care voi bîntui şi eu străzile oraşului meu, ţara asta pe care mă încăpăţînez să o iubesc aşa cum e... fără nici un fel de patriotism doar de dragul declaraţiilor... aş vrea să ştiu cînd va fi mai puţină mizerie în jur, mai puţină mîzgă şi ceţuri şi drumuri pline de gropi... Parcă de data asta am resimţit cel mai acut şocul realităţii atunci cînd m-am întors de undeva de dincolo, de data asta s-a întîmplat să fie Italia, şi m-am trezit în maşină, pe şoseaua de la Cluj spre Sibiu, în beznă, ceaţă şi cu un asfalt care putea fi oriunde, că nu se vedeau benzile trasate... şi drumul semăna surprinzător de mult cu negurile... Şi apoi... noroiul şi zloata asta de peste tot... şi pămîntul ăsta care nu se mai termină... şi certitudinea că e atîta cenuşiu şi răutate şi urît în jur...
P.S. Pînă mă încumet să fac cronicuțe adevărate ale scurtei vacanțe la Roma... o imagine a pașilor Vaticanului...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Anotimpurile și igiena

Țara asta nu mă/ne vrea!

Am făcut săpun!