Man of la Mancha...


Entry for February 10, 2009
Uite cum astăzi, văzînd statusul Cătălinei, mi-am adus
aminte de prieteni dragi, mi-am adus aminte de cît poate fi de frumos "visul imposibil" al lui Don Quijote... Acum doi ani, în timpul festivalului internațional de teatru îmi revedeam după ani de zile, un drag prieten, Bev Appleton, actor, regizor, director al Blue Ridge Festival Richmond Virginia. Împreună am văzut multe spectacole de teatru, am împărțit timp și dragoste pentru lumea din fața și din spatele cortinei. Una dintre piese a fost un music-hall, singurul văzut de mine live, Don Quijote, în cetatea Cisnădioarei, cu o trupă de tineri actori și studenți americani... ceva ce n-am să uit curînd... nu există comparație pentru școala americană de music-hall... iar acustica spațiului era specială, la fel, cadrul s-a mulat perfect pe vechea poveste a luptătorului cu morile de vînt. E o melodie acolo, care mi-a rămas în suflet... aici e o variantă a ei... http://www.youtube.com/watch?v=sZE4KGB6Wt4... am păstrat-o și pentru că o auzisem prima dată cîntată de Bev, la Budapesta, la un late night, după unul dintre spectacolele lor, acum doi ani a cîntat-o din nou, la rugămintea mea, într-un cadru restrîns, în bucătăria teatrului (de atunci e poza)... și uite așa, visez eu mereu la imposibil... și la stele... și la cavalerul meu rătăcitor...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Anotimpurile și igiena

Țara asta nu mă/ne vrea!

Am făcut săpun!