vineri, 8 noiembrie 2013

Lamentări de vineri

Nu știu cum se face că nu mai reușesc să scriu, adică știu cum se face dar nu văd nici o soluție de îmbunătățire. Probabil aș rămîne corigentă la materia time management. Lăsînd la o parte lamentările cu scrisul, vreau să mă plîng, așa puțin, pe motiv de ”am impresia că am îmbătrînit!” Uite așa am constatat eu, că nu mai am rezistența de altădată la atacurile mișelești ale unuia bucată streptococ. Căutînd acum pe blog am dat și de data la care ne-am luptat data trecută, adică în martie 2009... și văd că atunci m-am descurcat ”să-l duc pe picioare”, puteam să mă amuz de situație, nu tu concediu medical, nimic! Acum am stat o săptămînă acasă, pe un mod alternativ de ”cinemi-adatsămănîncsticlăpisată”, zăcut ”cinemătîrășteșipemineînpat”, frisoane suportabile, transpirații reci și altele de genul. De data asta e de tip C (streptococul, adică), data trecută nu știu de care a fost, că n-am scris pe blog și n-am atîta memorie. Concluzia personală: ”... ce tare eram odată!” În fine, pot spune că mi-e mai bine, după găleți de ceai (de tei, soc, mușețel, echinacea) cu miere, limonade, antibiotice clasice, antibiotice naturale (aka Biosept, la indicațiile Corinei), vitamina C cu propolis și echinacea, parcă văd luminița de la capătul tunelului sau na, mă simt mai pregătită să dau nas în nas cu lumea!
Ce a fost pozitiv la toată mișcarea asta? Am reușit să închei fața asta de pernă care stătea brodată de vreo lună de zile, am făcut un pic de bird-watching diminețile și m-am bucurat tare de lucrul ăsta. Pe geamurile demisolului meu se văd atît de bine cînd vin pînă aproape de terasă. Am văzut de două ori o ciocănitoare (chiar mă plîngeam anterior că n-am mai văzut de ani de zile ciocănitori în grădină), o gaiță, pițigoii albaștri și țărcile grădinii. V-am mai spus eu că îmi însușesc orice zburătoare dă pe aici.
A, și în dimineața asta, eu din pat, Arin de la computer, ne-am amuzat cu animația Google dedicată celor 129 de ani de la nașterea lui Hermann Rorschach și cu diferențele între ce vedea fiecare în imaginile de acolo. Uneori erau extrem de ”departe”, gen ”doi porci mistreți luptîndu-se pentru un buștean” (Arin) și ”o centură” (eu). În cea care am postat-o ca exemplu, poate și influențată că el a zis primul ce vede, am văzut și eu cei doi Moș Crăciuni ținîndu-se de mînă. Voi îi vedeți?

Un comentariu:

  1. Sanatate multa! Totusi esti suficient de "tare" atata timp cat a fost nevoie de ditamai streptococul care sa-ti demonstreze ca nu mai esti ca pe vremuri. Eu constat asta fara niciun fel de ajutor:)

    RăspundețiȘtergere

Check Page Rank of your Web site pages instantly:

This page rank checking tool is powered by Page Rank Checker service