Lord of the Dance

Ieri dimineață vorbeam cu o bună prietenă, entuziasmată că merge să îi vadă pe scenă, îi văzuse la repetiții iar unul dintre organizatori i-a spus că nu mai trebuie să cumpere bilet pentru copil (pentru adulți aveau deja), că se rezolvă înaintea intrării în sală. Am întrebat-o dacă nu pot fi și eu copilul ei, chiar îmi doream să văd spectacolul.
Pînă la urmă, se pare că lucrurile s-au așezat singure așa că m-am putut bucura în direct de prestația irlandezilor. Au fost minunați! În afară de dans, mi-a plăcut mult cum arăta sala luminată în timpul uneia dintre piesele cîntate de o tanti, ca un acvariu uriaș sau ca razele soarelui reflectate pe nisipul mării... Sînt cîteva lucruri la care nu mă pot uita fără lacrimi în ochi, pentru că le-am văzut prima oară sau mă uitam la ele împreună cu Papi, Lord of the Dance este unul dintre ele.
Am fost si eu sambata la spectacolul din Bucuresti. Superb, intr-adevar !
RăspundețiȘtergeremeserie nepotu ;)
RăspundețiȘtergere@ Anna: mă bucur că ai ajuns să îi vezi!
RăspundețiȘtergere@ Daninho: vrei să spui că tipul brunet care a fost în România este nepotul lui Flatley?