Caut o soluţie să împac nevoia de a merge pe bicicletă cu plăcerea de a călca direct prin covorul de frunze uscate din pădure. Ieri am făcut cîţiva paşi prin frunze, mergînd pe lîngă bicicletă dar, parcă tot mai bine era hopa - sus, şi din cauză de zi scurtă şi frig aproape. Că nu m-am îndurat să plec mai devreme din casă, încă avînd febră musculară la gît de la atîta dat din cap la November Rain Night. Am fost uşurată cînd Cipi mi-a trimis sms să lăsăm pe altădată tura de biţă propusă dar nici n-am mai putut sta fără să plec pe bici, atunci cînd am văzut soare afară. Ce e frumos la mersul prin pădure este că nu ţi se pare niciodată la fel, lumina, umbrele copacilor se preling diferit, cerul e altul, doar gîndurile mele sînt poate aceleaşi... duffy distant dreamer
Așa cum îmi stă în fire, de multe ori trec un titlu și apoi încep să o iau prin bălării, pe la 1900 toamna, așa. Încep prin a vă spune că, dacă aveți nevoie de un guru specializat în procrastinare, l-ați găsit, în forma feminină, toată a voastră. De scris pe blog, pauză aproape totală, postarea asta ce ridică la 3 media anuală. Ca să vă faceți o idee, anul trecut am postat O DATĂ! Acum doi ani, de trei ori. Am procrastinat cu grație și când a venit vorba despre subiectul postării. După cum v-ați făcut poate o idee, m-am înscris anul acesta la Maratonul de fotografie organizat de asociația ARTOGRAFICA. Dacă nu mă înșel, este la a doua ediție. La asta, mi-a dat și mie prin cap să particip, nu mai știu dacă am aflat despre prima. M-au apucat anul acesta nostalgiile după primul la care am participat, acum 14 ani, Sud Est 24 - 7 Maraton fotografic . Cum a fost atunci, am scris aici și aici . Dacă aveți răbdare, intrați să vedeți, mi se pare că sunt destul de amuzantă. Dacă nu aveți răbdare...
Că tot îmi spunea Silvie că nu mai scriu ce perle scot copiii mei, azi, una proaspătă! După temele la engleză și germană îl chestionam pe Arin ce ore are mîine, ce avea de făcut, ce mai are, etc. Ajungem la subiectul Biologie și cică mîine fac Educație pentru sănătate și le-a dat astăzi de scris o temă... cu ”ce fac igienic în fiecare anotimp”. Mie îmi dădea cu rest așa că am insistat că eu nu înțeleg cum vine asta și îmi arată ce a scris: ”Igiena în funcție de anotimp: Primăvara Mă îmbrac cu bluză și pantaloni lungi. Mă spăl de 2 ori pe zi. Nu merg în maieu. Vara Mă îmbrac cu tricou și pantaloni scurți. Mănînc ce este rece. Dorm mai mult. Toamna Mă îmbrac cu haine groase. Mă spăl de 3 ori pe zi. Dorm mai puțin. Iarna Mă îmbrac foarte gros. Mă spăl cu apă fierbinte. Nu mă obosesc să mă mai trezesc (hibernez).” Cică profesoara a văzut chestia asta și nu a zis nimic. Cred că s-a abținut eroic. Pe mine m-a pufnit rîsul. Nu cred că am avut o ...
Florile ei preferate sunt lalelele. Motiv pentru care m-am uitat strâmb la trandafirii primiți la un moment dat de la bărbatul din viața ei. De ziua ei, în aprilie, lalele, evident, pe piață. Cum să nu ții cont de asta? Acum a fost la mine două zile, de multă vreme n-am mai fost împreună așa, ca în vremurile bune. Sâmbătă am avut jumătate de zi când a avut alt program, am fost la cumpărături cu Radu, când am văzut lalele la cineva pe bandă la Lidl, am plecat rapid să îi iau un buchet. Ei bine, dacă tot am judecat un bărbat că nu i-a luat florile preferate, ce credeți că am făcut eu cu ele? Le-am uitat în mașină, în spate, am realizat că sunt acolo doar luni, ajunsă la serviciu... ea plecase deja. I-am făcut poză cu florile, i-am spus ”Honey, ți-am cumpărat lalele, astea sunt!” Nu mă așteptam ca după două zile în mașină, cu temperaturile ”blânde” de afară să mai reziste. Se pare că m-am înșelat, le-am adus în casă, sunt încă vii și frumoase, i-am trimis o nouă poză, cu florile e...
Comentarii
Trimiteți un comentariu