Papa de sîmbătă

Nu mă gîndesc că am cum să concurez cu Băgă și plăcinta lui dar micul dejun de sîmbătă, este pentru mine un bun moment de amintire a copilăriei, dacă tot am luat-o pe calea asta în ultimele postări. Acum este rîndul meu să îmi răsfăț copiii cu improvizația asta, nu știu de unde a luat-o mama, dar deabia așteptam sfîrșitul de săptămînă pentru ea.
Ca toate lucrurile pe care le gătesc eu... este foarte rapidă: se prăjește în ulei pe o parte cîte o felie de pîine, se întoarce, se pune pe ea cașcaval și șuncă (sau pastramă de pui, sau parizer, sau ce vreți voi), se bate cîte un ou de felie, se toarnă deasupra și se întinde bine să îmbrace toată pîinea, se întoarce și se mai prăjește să se facă oul și să se moaie cașcavalul. Merge bine cu ketchup. Eu nu folosesc și nu le dau copiilor pentru că ce găsim acum în comerț este plin de aditivi și conservanți, cînd eram mici, mama făcea ketchup acasă, după o rețetă foarte bună, cu enibahar și condimente, mi-e dor de gustul ăla!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Țara asta nu mă/ne vrea!

Am făcut săpun!

Dilema serii