Se pare că am îmbătrînit!

Mă întreb cînd începem să fim mai puțin curajoși, să ne asumăm riscuri ”calculate”? Îmi aduc aminte că atunci cînd eram jună, coboram pe balustradele scărilor de la magazinul Dumbrava, de la ultimul etaj pînă jos! Știu că o dată, eram în fustă albă atunci cînd am făcut chestia asta, nu vreți să știți cum arăta după... :)) Săptămîna trecută, mă uitam îngrozită la un copil care face judo cu Radu, și-a pus liniștit în vestiar rolele în picioare și a plecat rapid de nu l-am prins pe scări! Pentru cei care nu știu cum arată scările de acces la sala în care fac puștii judo la clubul Șoimii, acestea sînt ceva de lemn, îngust, treapta are vreo 15 cm, foarte abrupte, cam ca niște scări vechi de urcat în pod! Mie mi-e frică să le urc și mai ales să le cobor, chiar dacă sînt încălțată cu pantofi sport. Ei bine, puștiul respectiv le-a coborît rapid, pe ROOOOLEEE! Mă apucă bîțul doar cînd mă gîndesc!
La fel, în Paris, o gașcă de adolescenți cobora în viteză ditamai șirul de scări pe biciclete, printre oameni!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Țara asta nu mă/ne vrea!

Am făcut săpun!

Dilema serii