sâmbătă, 19 aprilie 2014

Ciambella sau "guguluf" de Paşti!

În timpul vizitei noastre la Roma, Ramo, cu ajutorul lui Radu, ne-a făcut Ciambella, prăjitura pe care o vedeţi în stînga. A fost foarte bună, Radu încîntat că a putut să contribuie, cînd am ajuns acasă am cerut reţeta şi am zis să o încercăm şi noi, în loc de cozonac de Paşti.
Pentru că nu aveam forma rotundă, vălurită, am folosit una clasică, de cozonac. Că tot veni vorba, să ridice două degete cine ştia că forma sau prăjitura respectivă se numeşte GUGULUF în limba română? Eu m-am crucit cu toate degetele cînd am văzut "formă pentru guguluf" într-una dintre campaniile Vivre şi mai apoi am căutat pe google, că tot nu-mi venea să cred.
Dacă vă place cum arată, gustul va trebui să mă credeţi pe cuvînt că este foarte bun, vă scriu reţeta Ramonei:

Ciambella 4 ouă 16 linguri de zahăr 16 linguri de făină 1 praf de copt 1 praf de vanilie 1 pahar de lapte Jumătate de pahar de ulei Coaja rasă de la o lămîie 45 de minute la cuptor
Albuşurile se bat separat....după care se adaugă în compoziție la final după ce aţi amestecat toate ingredientele. Se pot pune şi două linguri de cacao, dacă vreţi să iasă ciambella închisă la culoare, stafide, nuci... ce vreţi voi.
Eu am pus şi cacao (vizibil, nu?!), stafide, nuci şi "sos de portocale".

miercuri, 16 aprilie 2014

Poveste din grădina zoologică

Primul lucru vizitat la Roma în săptămîna petrecută acolo cu copiii a fost Grădina Zoologică. Mă gîndeam eu cum că ar fi un lucru interesant pentru ei, eu nu mai inclusesem un astfel de obiectiv pe lista celor de văzut în excursiile mele prin Roma sau prin alte capitale europene. Să vă spun drept, e foarte posibil ca eu să mă fi bucurat de vizita asta mai mult decît ei, cel puţin mai mult decît Radu căruia, la cei 13 ani ai săi, vizita la Zoo i s-a părut "puţin mai plictisitoare ca o vizită la o bibliotecă". Îl bănuiesc şi de bravadă dar asta e, de ţinut minte pentru proxima ocazie!
Deşi am oroare de animalele ţinute în cuşti sau la circ, am apreciat faptul că puteam să le văd de aproape, în ţarcurile mari, interacţionînd unele cu celelalte. N-am înţeles de ce erau ţinuţi separaţi hipopotamii pitici dar am găsit interesant cum "se sărutau" prin gardul de lemn. Mi-au plăcut mulţimea de păuni ce umblau liberi pe alei, flamingo roz în lumina dimineţii, broscuţele colorate din reptilariu, m-a întristat urangutanul melancolic, sau cimpanzeul dormind pe o platformă suspendată, cu o minge de fotbal lîngă el. 
Dacă aveţi timp, cu sau fără copii după voi, parcul zoologic merită vizitat în primul rînd pentru micro-habitatele create acolo, pentru diversitatea de arbori şi flori. Eu n-am ştiut dinainte dar se pare că în bilet este inclusă şi plimbarea cu barca pe lac. Biletele sînt 15 euro pentru adulţi şi 12 pentru copii. Se plătesc 2 euro extra, în caz că vreţi să vedeţi şi fluturii, copiii mei nu au vrut.
Pentru că nu puteam încheia fără a aminti din nou păunii, m-a amuzat teribil scena surprinsă în ţarcul cămilelor. Fălosul de mai jos se apucase să-şi etaleze coada în faţa lor, se credea teribil de frumos. Se pare că masculul nu a apreciat provocarea şi l-a fugărit prin tot ţarcul. Minunatul a scăpat, cu coada strînsă şi mîndria ştirbită.

Penajul femelelor de păun nu este la fel de viu colorat, nu au nici coada impresionantă dar mi s-a părut extrem de delicat, dacă stai să le priveşti sînt graţioase şi mîndre ca nişte prinţese.

duminică, 6 aprilie 2014

Roma paunilor

Pentru ca nu ma pot satura de culorile penelor paunilor, primele si poate singurele imagini pe care voi ajunge sa le postez pe blog din vacanta la Roma, le sint dedicate. Am avut norocul ca, in Gradina Zoologica, sa am parte de un adevarat spectacol de pene rotite.

joi, 3 aprilie 2014

Cafeaua mea de dimineaţă

Nu am apucat să vă spun că am primit un cadou din partea celor de la Julius Meinl pentru că le-am şi v-am arătat cum am plătit cafeaua cu poezie. Vineri a sosit micul colet cu două căni personalizate, numai bune pentru cafeaua cu lapte de dimineaţă, pentru iubilubi şi pentru mine.
Nefiind un consumator recent al respectivei cafele, am putut să asortez cănile cu cutia mai veche (recunosc că păstrez în ea zahărul brun, cafeaua este în altă cutie de metal). Oricum, mi se pare că arată foarte bine, mai ales Maurul Meinl (creat de designerul Joseph Binder), despre care datele istorice spun că a devenit imaginea mărcii de cafea în 1924 iar apoi a întregii companii.

Check Page Rank of your Web site pages instantly:

This page rank checking tool is powered by Page Rank Checker service