Postări

Se afișează postări din august, 2013

Stimați colegi bicicliști!

Imagine
În dubla mea calitate de biciclist amator și șofer amator vă rog respectuos să vă hotărîți (o parte dintre voi) să respectați regulile de circulație pentru a nu avea surprize mai mult sau mai puțin plăcute nici eu nici voi! Nu, nu este un post cu dedicație pentru Teo dar: 1. nu vreau să fiu tratată cu răutate în trafic atunci cînd sînt pe bicicletă; 2. nu vreau să am pe conștiință nici un/o biciclist/ă în calitate de șofer! De ce spun asta? Pentru că am văzut atîția dintre voi cum nu îi respectă pe ceilalți participanți la trafic, cum merg pe trotuar, pe treceri de pietoni, doi în paralel pe stradă, etc. și am zis că se mai întîmplă dar ieri dimineață aș fi putut să am un coleg biciclist pe capota mașinii și nu mi-a plăcut deloc! Din vedere îl și cunosc, ne întîlnim la tot felul de întruniri biciclistice. Eram în giratoriul de pe Alba Iulia, intersecția cu Bieltz, veneam de pe Bieltz și mergeam spre Calea Turnișorului, eram deja în dreptul mașinilor de pe ambele benzi ce veneau din d…

Classics for Pleasure - la ce mi-a rămas inima...

Imagine
Anul acesta am reușit să fiu acolo în două dintre serile festivalului de operă și operetă din Sibiu. Chiar dacă atenția mea nu a fost exclusivă pentru ceea ce se întîmpla pe scenă, pe motiv de prieteni, copii și altele, din cele cîteva voci pe care le-am auzit pe scenă în prima seară, la spectacolul Voices of Romances, mi-a rămas în minte cea a unei tinere olandeze, îmi pare rău că nu i-am reținut numele, o vedeți mai jos. Și-a ales o bucată din Samson și Dalila: ”Mon coeur s'ouvre a ta voix” și m-a cucerit. Probabil și frumusețea piesei a contat foarte mult, vă inserez aici și interpretarea Mariei Callas.
În ultima seară, duminică, am ascultat Romanian Sinfonietta Orchestra, condusă de dirijorul Horia Andreescu. Mi-a plăcut tare concertul pentru vioară și orchestră de Mendelssohn, avînd-o ca solistă pe Ioana Cristina Goicea, nu e de mirare că a fost aplaudată îndelung. Ce mi-a mai bucurat ochii au fost rochiile extrem de viu colorate ale tinerelor muziciene, atît de diferite de s…

De-a v-ați ascunselea

Imagine
Cred că mă mai plîngeam eu pe aici anul trecut despre castraveții de la mine din seră, care îmi eludează constant vigilența și ajung să crească mult prea mari, ascunți de frunze, pînă să dau eu de ei, în stadiul în care nu mai sînt buni decît pentru semințe. Ei bine, se pare că anul acesta au dus jocul la un alt nivel: ascunsul în lădița cu ghivece! De infractorul de mai jos am dat azi, crescut aproape integral printre ghivece, nu știu cum l-am văzut și acum. M-am chinuit ceva să îl extrag de acolo, ușor șifonat. Pun pariu că va fi deja cu sîmburii mari... :( În rest, pot să vă spun că am constatat cu mare bucurie că am prima roșie care începe să-și merite numele. Începusem să mă consolez că voi avea doar gogonele anul acesta, din multe soiuri, lunguiețe, rotunde, cherry... că doar nu degeaba am pus răsad amestecat primit cadou de la Stația de epurare! Deabia aștept prima salată de roșii din producția proprie, pînă acum vedetele au fost castraveții proaspeți!

Clișeu de risipit visele frumoase

Imagine
Astăzi m-am înscris în campania ”De ce ești mîndru că ești sibian?” Între timp mi-a mai pierit din mîndrie cînd am imortalizat imaginea de mai sus, la 5 după amiaza în buricul tîrgului, în fața unuia dintre hotelurile mari ale Sibiului.

Despre cum un Leu te trece marea...

Imagine
Mai mult ca sigur ați auzit de sloganul mai vechi cu ”Dați un leu pentru Ateneu”. Ei, se pare că acesta funcționează încă, în variantă adaptată, pe meleaguri elene. Ca o paranteză, anul acesta am fost în vacanță în Thassos și încă nu m-am mobilizat să scriu despre asta așa că ”decupez” doar un episod inedit. Mai exact cum, în timp ce ne tîram picioarele după prînzul copios din Limenas Thassos, am văzut deschis magazinul de mai jos și prima dată mi-au făcut cu ochiul bijuteriile apoi am descoperit un elefănțel din ceramică alb-albastră, suport de lumînare, și am decis că era potrivit pentru colecția mea de elefanți.  În timp ce ne mai uitam prin magazin, nenea îl întreabă pe Arin de unde sîntem și cînd aude că din România îi cere un leu. Noi rîdem, caut prin portmoneu, mai aveam o bancnotă de un leu, i-o dau. Nenea rîde și el și mă roagă să îi scriu ceva pe bancnotă, scriu, mă semnez, el ne spune victorios că strînge bani să meargă în vacanță în România și ne arată mîndru teancurile d…