Postări

Se afișează postări din septembrie, 2009

Nessun Dorma...

Pînă cînd voi scrie ce cred despre premiera de astăzi, de la Teatrul Radu Stanca, cu Prințesa Turandot, în regia lui Zholdak, adică pînă mîine, vă las în compania ariei mele preferate din opera lui Puccini (de fapt din tot ce am ascultat eu pînă acum în materie de operă, recunosc că am hibe mari aici), Nessun Dorma, interpretată de Pavarotti. Nu cred că așa ceva se poate egala:

Povești de week-end...

Imagine
Probabil că unii vă întrebați cînd îmi va trece mania colajelor... răspunsul este că nu în curînd... :)) Asta pentru că îmi place să las și imaginile să vorbească, mi-e și foarte greu să selectez din zecile de fotografii pe care le fac! De multe ori, ceea ce văd mi se pare prea frumos ca să nu-l arăt și altora. Cu ce mă laud astăzi? Unu: cu ieșirea cu bicicletele pe o parte din traseul Geiger de maraton, de acum două sîmbete, am intrat în pădurea Dumbrava, de la Han, am continuat pe coclauri, pe dealuri, pînă undeva de unde vedeam Prislopul și Rășinariul, de acolo am coborît în Cisnădioara, prilej numai bun ca eu să dau cu fundul de pămînt... A fost tare fain, am mîncat fructe de prin pomii de pe traseu, George m-a păcălit să mănînc și nușce nebunele... am supraviețuit, deci zicala cu: ai văzut Drac mort?! se aplică! Una peste alta, merită repetat traseul, cu condiția ca eu să cobor pe lîngă bicicletă, era mult prea abrupt pentru ce pot eu! A, și încă o condiție: asigurați-vă că are c…

Cum supraviețuiesc englezii...

Imagine
... cu volanul lor pe dreapta, e un mare mister pentru mine... Ei, nu chiar, că ei și-au organizat și șoselele ca atare! Din week-end-ul meu cel plin, acum doar două rînduri, să mă laud că am condus prima dată o mașină de teren, adică mare, mașina asta avea cutie automată, bifăm o nouă premieră șiii... mașina avea volanul pe dreapta, pentru că prietenii mei s-au obișnuit cu drăcovenia asta. Așa, și am venit eu cu mașina asta din Tălmaciu, pînă la balastiera de la Boița și sînt still living and breathing... Bine, probabil că mulți dintre șoferi se întrebau ce face femeia aia la volanul mașinii, că mergeam înceeet, chiar și pentru standardele mele! Ca să vă spun, principala mea grijă a fost să nu duc mașina în mijlocul drumului, pentru că asta era tendința... mă uitam tot timpul în oglinda retrovizoare din dreapta să văd banda de pe margine, să stau acolo... :)) Fotografia e de la dus, pînă în Tălmaciu, cînd stăteam și eu liniștită și admiram peisajul... ce nu face omul pentru o tură de…

Bicicliți, oșteeeni!!!!...

Imagine
Și așa a mai trecut o Masă Critică, de data asta cu mai puțini oameni, s-or fi speriat de răcoarea ce se lasă seara, habar n-am. Știu că m-am distrat mai mult ca data trecută, poate din cauza faptului că eram costumați, cîțiva dintre noi. În caz că vă întrebați eu ce reprezint, chestia aia s-ar putea numi: Gina-balerina-meeting-the-recycle-bin... :)) A fost interesant cu fustița aia de rafie, mama încă îmi spune cu regret: ai tăiat tu sacul...!! Mai nașpa a fost cînd mi se prindea rafia deșirată prin spițele de la bicicletă, că am crezut că rămîn doar în colanți. Și, în caz că nu vă prindeți: accesoriile mele sînt din bureții de baie, unul dintre ei desfăcut... tantana... asta se cheamă RRR: Recuperare, Recondiționare, Reciclare... Ne vedem la Masa Critică din octombrie! Ultima vineri, tot în Piața Mică, la orele 18:00, probabil pe beznă!

Premieră

Că tot vorbea zilele trecute Simona Tache în Jurnalul ei roz despre premiere, astăzi bifez și eu una: prima dată cînd am auzit Valerie la radio, pe Guerilla. Îmi place mai ales videoclipul în varianta lui Mark Ronson, probabil din cauză că așa mă văd și eu lălăind Valeriiieee la karaoke în Oldies :)) Cît pe-aci să uit: dedicație de la Costel pentru Isopescu:

Copilul meu cel plimbăreţ

Imagine
Ascultam ieri pe net ştirea despre cuplul din Arkansas, Todd şi Jula Grovenburg, ce au aflat cu surprindere, ei şi medicii implicaţi, despre faptul că vor avea nu unul, ci doi copii. Pînă aici nimic neobişnuit, atîta că cel de-al doilea a fost conceput la două săptămîni jumate după primul. Cazul este extrem de rar, toată lumea speră că cei doi copii, mai ales al doilea, vor fi sănătoşi la naştere.
De ce vă povestesc asta? Pentru că mi-am adus aminte cît m-am distrat după ieşirea din maternitate, cu Arin, cînd am citit biletele noastre de externare! Pe al lui Arin scria, pe lîngă greutate, înălţime, Apgar, etc. faptul că a fost născut la 41 de săptămîni. Pe al meu... că mă externez după ce am născut un copil la 39 de săptămîni!!! Na, aş vrea să ştiu şi eu acum, unde a umblat fi-miu cele două săptămîni diferenţă??? Şi ce-a făcut acolo??? Şi de ce mama lui nu ştie???

Masa critica - septembrie

Imagine
Nu uitați, vinerea asta este din nou Masa Critică, forma de manifestare a bicicliștilor de peste tot din lume, prin care să aducem aminte că existăm. Întîlnirea va fi la orele 18:00, în Piața Mică, de unde se va pleca probabil pe la orele 18:30. Cei din grup propun o variantă nouă de traseu: Piața Mică - Gheorghe Lazăr - Coposu - Someșului - Școala de Înot - Parcul Sub Arini (pe pista de biciclete) - pe sub podul de pe str. Avrig - Octavian Goga - Bahluiului - Calea Dumbrăvii - pe lîngă Cimitir - la dreapta spre Valea Aurie - Calea Poplăcii - Str. Avrig - Bd. Victoriei - Șaguna - Mitropoliei - Piața Mică. Eu zic că ar fi binevenită o schimbare. De data asta se anunță și alte surprize, cum ar fi faptul că o parte dintre participanți vor fi costumați sau vor purta măcar o mască. Spun o parte pentru că nu este obligatorie costumația de carnaval. Sper să reușesc să îmi improvizez o ținută adaptată mersului pe bicicletă, pentru că, la cît îmi place mie carnavalul, sigur voi avea ceva!

Din bucătărie...

Imagine
Din ciclul... Orin gătește rapid și gustos, astăzi: ciuperci înăbușite - după rețeta Deliei!
Suuuper simplu: se taie ciupercile julien (ce-mi place să folosesc termeni din ăștia, de veritabil gastronom, nu că ar fi cazul... :)), se încinge uleiul (eu am pus de măsline), se pun la călit înăbușit ciupercile, fără nimic altceva, ele își vor lăsa apă destulă sub capac. Cînd considerați că sînt gata, adăugați sare și cimbru și gaaata! Eu mi-am adăugat în farfurie un cățel de usturoi tăiat mărunt, după deviza: usturoiul merge cu orice! Data viitoare voi adăuga usturoi și în tigaie, la sfîrșit, îmi place aroma pe care o dă! Sper că vă este poftă!

Ce e mai bun decît o muscă în mașină?...

Imagine
Răspuns: două muște în mașină! Asta am obținut eu ieri deschizînd ambele geamuri și hîșîind musca respectivă cît stăteam la semafor. Fericită că am scos-o, închid repede geamurile, răsuflu ușurată și, pentru 5 metri, chiar sînt, pînă mă pomenesc că am acum două bîzîitoare obraznice în mașină! N-am avut curajul să văd dacă pot face trei din ele! Azi mă aștept să le găsesc ”torcînd” zgribulite pe bord. Fir-ar!!!

Elefant cu sare și piper...

Imagine
Cred că nu mai este un secret pentru nimeni pasiunea mea pentru elefănței... Pînă și șefa mea știe și nu a putut rezista, în vacanță fiind în insula Zakinthos, atunci cînd a văzut elefănțelul de mai sus! S-a gîndit ea bine că elefant stînd în cap nu am încă, plus că ăsta are și o funcțiune practică, de solniță pentru sare și piper. Bine, că nu va fi folosit el pentru asta, e de la sine înțeles, nu pot risca să îl facă picii mei puzzle cu fost elefant!

Ecostart

Imagine
Ce vedeți voi mai sus este malul Cibinului, în Turnișor, un peisaj care ar putea arăta superb, dar care suferă din cauza indiferenței și nesimțirii unora dintre noi. Eu am fotografiat doar o mică parte din gunoaiele ce zac risipite pe cîmp. Zilele astea am primit pe mail, de la Marius, cel care a pornit și inițiativa Freecycle în Sibiu, o invitație de a nu mai asista pasiv la ceea ce se întîmplă, de a pune mîna, fiecare în cartierul lui, la curățarea zonei. Pe net, comunicarea se va face prin grupul yahoo, EcoStart. Începutul acțiunilor se vrea a fi primul week-end din octombrie 2009, pe o perioadă de 4 - 6 săptămîni, cîteva ore în care, dacă vom fi cel puțin 10 oameni dornici să facem asta, vom încerca să strîngem cît mai multe dintre deșeurile existente. Știu că poate părea o luptă cu morile de vînt pentru că sînt conștientă de indolența unei mari părți a sibienilor și de nepăsarea lor față de natura din jur, dar, mă încăpățînez să cred că și din gesturile mărunte se poate schimba c…

O broscuţă... două broscuţe...

Imagine
Discuţie în maşină, azi-dimineaţă, pe drumul spre şcoală. Prolog: I-am promis lui Arin o broscuţă ţestoasă de ziua lui (asta e în noiembrie). Discutăm des ipotetic, azi vorbea la un moment dat că poate îi iau un papagal. Radu: Daaa… un papagal! Ne dă pene!
Eu : Nici să nu vă gîndiţi că jumuliţi papagalul !
Radu : Nu, dar îi cad, năpîrleşte, le adunăm !
Eu : Ce naiba să faceţi cu penele de papagal ?! Şi, oricum, am promis că îi iau o broscuţă testoasă, broscuţă rămîne !
Arin : Sau un şaaarpe !
Eu : Nici un şarpe ! Să nu vă prind cu şerpi în casă !
Arin: Îl ţinem afară ! E drăguţ cînd e mic !
Eu: Nici afară!
Arin: Da, că poate se furişează în curte!
Eu: Broscuţă testoasă!
Arin: Sau două! O fetiţă şi un băiat! Sau două fetiţe ! Sau doi băieţi (rîde) !
Eu : Una !
Arin : Biiine ! Mama, îmi iei o fetiţă, te rooog !
Eu: Dacă nenea de la care o luăm le deosebeşte, îţi iau o fetiţă!
Radu: Fetiţele sînt mai mari, băieţii mai mici!
Radu : Dacă îţi ia o fetiţă te poţi căsători cu ea, să facă pui !
Radu : Şi după…

Pentru Ioana Costea

Citiţi emoţionantul apel al lui Brylu şi, dacă credeţi că puteţi ajuta, faceţi-o acum! Ioana Costea nu mai are timp!

Nu sînt singura...

Imagine
... cu origini sănătoase în... metropola Giubega de Dolj! Azi am aflat citind un Adevărulmai vechi - de, am de recuperat din concediu - că și cel care joacă rolul lui Faust în spectacolul omonim regizat de Purcărete la Sibiu, actorul Ilie Gheorghe, este născut acolo. Știam eu că e ceva special cu locul ăla, de unde vine tatăl meu! Puteți să îmi ignorați lipsa de modestie și să citiți interviul din ziar, este interesant, eu mă simt chiar mîndră că am văzut de două ori spectacolul înaintea scoțienilor. Și l-aș revedea și a treia oară fără a fi nevoită să-mi vînd sufletul Diavolului, cum ar fi făcut-o un ziarist de la ”The Observer”.

Noi vrem Johannis!...

Cel puţin asta aflu din blogul - politikolukul unui bucureştean, regizor de meserie, Lucian Dobrovicescu, dacă datele furnizate acolo sînt corecte. La el am ajuns de pe facebook, printr-unul din grupurile la care m-am lipit, craioveni de pretutindeni (a nu se comenta, tatăl meu era dintr-un sătuc de lîngă Craiova, "metropola" Giubega de Dolj). Postarea precedentă îi este dedicată tot lui Johannis, fiind o scrisoare deschisă adresată acestuia. Pe scurt, ce s-a gîndit omul respectiv: a făcut un caiet în care adună semnături pentru a cere/a susţine candidatura lui Klaus Johannis la preşedinţia României (însoţite de datele de identificare ale semnatarilor) plus că le face poze celor care semnează şi le postează pe blog. Între timp, unul dintre cei care au semnat şi-a făcut caietul lui, ş.a.m.d. Şi plănuiesc ei să îl înduioşeze pe primarul Sibiului cu aceste dovezi de simpatie necondiţionată. Din cîte văd eu, Johannis al nost' e văzut ca un fel de "colacul de salvare/tătuc…

Dirty Dancing - Final Touch

Azi am aflat cu tristete de moartea actorului Patrick Swayze. Stiu ca nu a fost poate la fel de bun, la fel de celebru ca altii, dar este actorul care a marcat o perioada din viata mea. Si ma refer aici la ultimii ani din scoala generala, cind aparuse filmul Dirty Dancing, il aveam pe caseta, l-am vazut de zeci de ori, impreuna cu toti colegii, prietenii care vroiau sa il vada. Exersam pasii de dans de acolo, eu si Leta, colega mea de banca, stiam replicile pe de rost, plus miscarile dansului final. Un alt film cu el, la care ma gindesc cu drag, este Ghost, si a sa scena cu Unchained Melody... Imi pare rau ca, daca "Nobody puts Baby in the corner!...", actorul a ajuns in coltul vietii sale, dupa o curajoasa lupta cu o boala careia foarte putini ii supravietuiesc! Prefer sa mi-l aduc aminte plin de energie si executind coregrafia nemaipomenita din finalul Dirty Dancing:
Dirty dancing final Patrick Swayze
Încărcat de laetitoumi. - Explore more music videos.

Din nou la școală...

Imagine
Începînd de astăzi sînt mîndra posesoare a doi copii la școală. Astăzi a fost prima zi pentru Arin, avea emoții, era chiar drăguț. Sper ca doamna învățătoare să aibă nervii tari pentru că va fi destul de dificil de trainat piciul să stea potolit în bancă sau să nu vorbească atunci cînd îl apucă pe el, adică tot timpul :). În puținul timp petrecut împreună astăzi a avut ocazia să vadă cam cum e, i-a și spus mamei mele... ”credeam că doar Radu vorbește mult dar văd că Arin e și mai și”!
Oare unde-o fi clasa mea?

Looking for the summer...

Întoarcerea graurilor

Imagine
Un fel de a spune ”întoarcerea”, pentru că ei nu au plecat de fapt! Acum au un nou fel principal și anume strugurii din vița mea crescută luxuriant în corcodușul din spatele grădinii. Dacă acesta nu a făcut fructe anul ăsta, acum s-a reprofilat și ”rodește” struguri. Săptămîna viitoare ar trebui să inițiez o mică acțiune de cules, măcar pentru o cană de must proaspăt și tot sînt buni! N-aveți idee ce lărmuială e în pom, am încercat să înregistrez cu telefonul mobil, cînd reușesc să descarc, dacă este cît de cît acceptabil calitativ, poate îl postez, era nebunie mare pe acolo!

Nu trage dom' Semaca!...

Imagine
Pentru toate există un început! La mine, astăzi, a fost prima dată cînd m-am jucat cu pușca cu biluțe. Nu rîdeți că nu știu cum să îi spun altfel, că nu era paintball, erau niște biluțe mici, mici, dar care dureau al naibii atunci cînd erai nimerit. Am jucat pe echipe, inițial 5 la 4, că eu eram considerată cantitate neglijabilă (bine că n-am fost ostatic cum glumeau băieții inițial), apoi 4 la 4 și în final am rămas 3 la 4. Vă dați seama că am stat pînă la sfîrșit, că era fain! Din 6 jocuri în care deveneam pe rînd din urmăriți, urmăritori, în unul singur n-am ”murit” și am eliminat și eu pe cineva! Lucru de care sînt, oricum, foarte mîndră! Am eu acum niște semne, mai ales pe picioare dar na, riscurile jocului! Și masca aia e foarte utilă, că prima dată am luat o biluță în ochelarii ei, dar vezi foarte nașpa cu ea! Later edit: am aflat cum se numește sportul sau joaca respectivă: airsoft! Zic ei că e ”soft”, că lasă urme... :))

Hit the road, Jack!

Imagine
Diseară, în Old Friends, un fel de Jack party. Să vedem cum mă descurc, că whisky chiar nu beau.

La Mulți Ani, Mari!

Imagine
Cred că sînt prima, dear!

Old stuff

Imagine
Azi nu vă mai plictisesc cu bilețelele mele. În schimb, tot din cămăruța în care scotocesc eu acum, am scos colecția mea de discuri de vinil și nu m-am putut abține să nu fac din ea colajul de mai sus. Sînt cumpărate și primite cred că în primii ani de după Revoluție, atunci am început să apreciez muzica clasică plus alți cîțiva cîntăreți și formații preferate de mine, ce era disponibil la vremea aceea... Mîine poate ajung și să le încerc, să văd dacă nu le-a afectat trecerea timpului, praful și umezeala în care au stat.

Nu mă pot abține!...

Imagine
Și mai copiez un bilețel, de data asta, o notă lăsată nouă, mie și lui Călin, de mama, în zilele Revoluției, cînd ne mînca în fund, mai ales pe el, să ieșim în stradă: ”Copii, Vă rog să nu ieșiți afară. Nu se face manifestație, se luptă armata. Nu folosiți apa Mama”
Săraca mama, își făcea mii de griji din cauza noastră! Cu toate astea, m-a luat în zilele alea la ea la serviciu, probabil să fie sigură că nu plec, unde făcuseră un baraj, din ăla revoluționar, de controlam toate mașinile care treceau, să nu aibă cumva arme sau mai știu eu ce căutam... Eram o puștoaică de 14 ani, cu o brasardă tricoloră pe braț dar unul n-a îndrăznit să nu oprească mașina sau să nu mă lase să caut peste tot, prin portbagaj, ridicam și bancheta din spate, am oprit și tiruri, un turc vroia să mă ia cu el, ce naiba făcea ăla cu TIR-ul prin oraș, habar n-am! Tot în zilele alea m-am trezit că fac voluntariat la pașapoarte. După ce a trecut nebunia, s-a trezit toată lumea că vrea să iasă din țară și ăia nu mai făceau…

Do you remember the time...???

Chiar, vă aduceți aminte vremurile în care dragostea era ceva ce te fura cu totul, head over hills? Eu am ajuns la asta de la ceva banal... fac curățenie într-o încăpere de sub scări, viitorul meu dressing. Și am dat peste o cutie cu tot felul de ”amintiri”, de la fluturași din clasa a XII-a, la o sumedenie de încercări eșuate de a ține un jurnal și alte hîrtiuțe. Printre astea, două bilețele, care pot părea complet aiuristice, niște listuțe cu scurte propoziții, le voi copia aici, exact așa cum au fost scrise atunci, sînt din 1990 sau 1991, cînd aveam, hmmm, 15 - 16 ani: Bilețelul nr. 1 ”- m-am lovit la ochi - are cine să-l înlocuiască - sînt manechin joia viitoare - ce zi e astăzi - l-am visat” Bilețelul nr. 2 ” - mi-am luxat gîtul (de unde se vede că și atunci eram la fel de împiedicată și capabilă să-mi produc daune non-stop) - am fost la concert - să vină la vară (asta era subliniat) - a nins fain - te sărută Buni - s-o sune/să-i scrie lui Buni - Kitty + Arpi - l-am dat pe Ron (cîine) - a murit …

Bailando

Yo quisiera
Para entender un amor yo saber
Que me quería ya tormentado
Las palabras de Dios,
Llorando por ti,
es con amor.

CAMUFI

Imagine
Dacă vreți să vă completați colecțiile de carte, muzică și filme, zilele astea, adică de astăzi pînă duminică, puteți vizita în Sibiu, la Casa de Cultură a Sindicatelor, tîrgul CAMUFI. Eu zic că nu mi-ar strica nici măcar un window-shopping acolo, să văd ce mai este pe piață.

Light on...

Imagine
Din shopping-ul mai puțin frenetic din Grecia, m-am ales cu aceste drăguțe candele (a 2 euro bucata, că nu le-am cumpărat din stațiune, sîc!) ce îmi luminează deocamdată dormitorul și pe viitor vor fi pe terasa programată a fi neapărat mediteraneeană...

Trist dar adevărat...

Discuție în autobuz între doi pensionari, soț - soție și un al treilea, aparent destul de în vîrstă să fie pensionar:
Pensionar ipotetic: Mergeți la vot? Ea: Apăi, om merge, dar nu pentru noi... Pensionar ipotetic: De ce? Ea: Toți mint la fel! Sînt doar pentru ei, ne mint doar înainte, să ne ia voturile! (discuția continuă pe tema diverșilor candidați la președinție, apoi a salariilor parlamentarilor, care iau de 10 ori pensia doamnei ca să doarmă acolo, etc.) .......... Pensionar ipotetic: Mai bine votăm cu Dumnezeu! Să ne țină sănătoși! ................

Mi-e dor de mare...

Imagine
Dap. M-am întors ieri din cele mări, cam traumatizant drumul de întoarcere, cu autocarul + mașina, în total aproape 24 de ore, se pare că m-a ajuns bătrînețea, nu mai rezist la chestii extreme. Nuș dacă voi posta multe, multe despre vacanță dar niște fotografii cu plajele de acolo tot nu mă rabdă inima să nu pun. În top conduce o mică plajă al cărei nume nu îl știu, mi-a recomandat-o Theodoros, directorul Dedi Tours, agenția de turism din Grecia. Vedeți poze cu ea în dreapta. Este undeva între Armenistis și Platanitsi (astea sînt în estul brațului Sithonia), drumul spre ea este exact peste drum de o rulotă parcată pe dreapta. Este superbă și ce se vede sub apă este și mai și! Aici va trebui să mă credeți pe cuvînt pentru că nu am cameră foto sub-acvatică. Stîncile de pe țărm se continuă și în mare, apa este foarte adîncă rapid în mijlocul golfulețului, cred că ajunge la 15 - 20 de metri, mi s-a părut impresionant, cumva și înspăimîntător să trec pe deasupra stîncilor scufundate, cu can…